#electrip – Kona la două mări – 5.000 km electrici, costuri și noxe evitate (IV)

Kona la două mări este doar începutul unor noi aventuri. Aventuri care vor genera experiențe de viață pentru adulți și pitici deopotrivă. Azi încheiem această serie cu datele despre parcurs, încărcări, cost și timp.

A trecut mai bine de o lună de la excursia noastră electrică prin Europa. S-au mai răcit și emoțiile, iar datele abia așteaptă să fie consultate de cei interesați.

În introducere voi preciza că nu suntem la primul drum lung cu electrica și că am experimentat în trecut diverse variante de încărcare. Știam în ce ne băgăm.

Hai mă, aveați alternative …

Aveam, sigur. Dar oare sunt niște alternative reale? Pentru a atinge 1-2 obiective puteam alege avionul, poate chiar trenul. Într-un final alegerea se va reduce la confort și cost.

Au trecut vremurile în care săream în tren cu un rucsac în spate. Astăzi, mașina ne oferă spațiul necesar pentru bagaje, jucării și altele necesare pentru timpul petrecut în familie. Cu trenul se poate dovedi destul de complicată o astfel de distanță. Mai multe schimbări tren-tren sau tren-autobuz-tren, e aproape sigur ca la un moment lucrurile să o ia razna în cele peste 30 de ore estimate doar până la Billund. La cost nu m-am uitat pe cazul acesta, sincer.

Avionul, rapid, dar cu escală și bagaje limitate. Iar la ce povești vin dinspre aeroporturi pentru cursele low cost din Europa nici până la București nu ești sigur de ceva. Costul, nici nu mai zic.

Pentru un weekend, un obiectiv/o locație, merge ok avionul, dar pentru 1-2-3 obiective nu mai pare o soluție, mai ales când nu o poți face ușor, direct.

Era mai ușor cu ICE!

Ni se spune de multe ori că era mai ușor cu mașina tradițională. Depinde, aș zice eu! Ne grăbeam undeva? Nu! Am pornit din timp și ne-am programat diverse vizite pe traseu, pentru că avem copii care trebuie să experimenteze diverse valori. Și cum mai bine decât valorile europene?

Mai e și costul, dar vin scepticii și ne spun că nu-i definește pe ei costul. Dar e posibil ca un mic dejun mai special, care vine tocmai din diferența combustibil-electric să pună ceva presiune pe cost. Poate ne-am săturat de covrigi din pungă sau diferite produse din benzinării.

Și nu, mașina tradițională nu face 1.000 km consumând doar 5l/100 km. Am fost și cu benzină și cu diesel și nu există astfel de consum sau astfel de distanțe 🙃

Mai mult, nu mai avem o mașină pe combustie care să ne ofere confortul pe un astfel de parcurs. Iar prețurile combustibililor fosili în Europa, din nou, mă abțin.

Kona Electric și cei 5.000 km prin Europa

Așa am rămas să facem acest drum cu singura mașină disponibilă, Kona Electric. Nu o fi ea electrica perfectă, dar e mașina pe care ne-am bazat în ultimii 3 ani și care ne-a adus mereu cu bine acasă.

Am preferat să încărcăm printr-un singur operator în Europa. Vorbesc de rețeaua Ionity, iar în România am încărcat la aceeași stație și la plecare și la întoarcere, anume Eldrive Nest Oradea.

În rețeaua Ionity am găsit mai mereu charger liber. Au fost câteva excepții. Am așteptat puțin în Ungaria pentru eliberarea unuia și la granița dintre Austria și Italia. Aici a fost și singura situație când încărcarea nu a pornit din prima. O altă situație a fost întreruperea sesiunii de încărcare la HUB-ul din Lovosice, Cehia. Din 24 de încărcări aș zice că e un rezultat excelent.

La momentul la care am făcut abonamentul nu aveam posibilitatea de a adăuga o adresă de România în aplicația Ionity. Românul e descurcăreț, așa că am rămas cu adresa din Croația setată anul trecut.

Personal prefer să folosesc același operator pentru drumurile lungi. Ionity a fost o alegere foarte bună pentru acest drum.

Consumul, un indicator important

M-am întrebat cu ce să încep, ce ar fi mai interesant și mai important pentru comunitate. S-a întrebat despre consumul suplimentar generat de cutie.

Din păcate nu am prea avut drumuri lungi care să cuprindă multă autostradă fără cutie. Aceasta ne-a cam însoțit la fiecare drum lung. Voi pune pentru comparație două drumuri mai scurte făcute fără cutie.

Este evident că plătesc tribut nu doar cutiei pentru consum. Circul cu anvelope mixte de prin iunie și am observat că nu am mai scăzut sub 14 kWh/100 km în acest an.

Așadar, cutia și anvelopele mixte au un impact suplimentar în consum. Mai sunt de luat în considerare în ecuația consumului temperaturile, vântul sau ploile prezente pe traseu.

Distanțe, segmente de drum, încărcare și timp

„Din floare’n floare!” zice o vorbă pe la noi. Floare = stație de încărcare = ENERGIE!

Cea mai bună reprezentare e harta cu segmentele dintre opririle pentru încărcare. Aceasta includ următoarele date:

• distanța parcursă până la următoarea oprire
• consumul segmentului
• cantitatea de energie încărcată în locație
• timpul în care am încărcat

Datele sunt obținute din aplicațiile Ionity și Eldrive și din pozele preluate de la bordul mașinii la fiecare locație. Nu am mai ținut cont de SoC, nu e relevant pentru mine în acest moment.

Parcursul total a fost de 5018 km, am avut nevoie de 25 de încărcări pe acest traseu. Aceste încărcări au însumat 1073 kWh. Timpul necesar încărcărilor a fost de 20h 53m.

Despre distanțe și încărcare – sub lupă

🔎 Segmentul cel mai lung de autostradă parcurs a fost între Ionity Eichenzell și Ionity Illertissen. La Eichenzell ne-am delectat cu o masă la restaurant și am încărcat 60 kWh (15%-~96%) în 94 de minute. Astfel am parcurs 291 km până la Illertissen unde am ajuns cu 3%.

🔎 Segmentul cel mai scurt în schimb a fost între Ionity Porta Westfalica și Paderborn. După 234 km făcuți pe vânt și ploaie din Quickborn aveam nevoie de o mică pauză, ocazie cu care am și încărcat până m-am dezmorțit. Mai aveam 74 km până în Paderborn unde aveam să ne petrecem noaptea. Am încărcat 22 kWh în 17 minute.

🔎 Cea mai scurtă încărcare a fost făcută în urma unui calcul. Urma să ne oprim peste noapte în Innsbruck, iar următorul Ionity era la granița cu Italia, așa că aveam nevoie de 15 kWh pentru a ajunge fără o altă încărcare în Brenner. Am poposit 12 minute la Ionity Nassereith pentru acești kWh necesari.

🔎 La HUB Brenner, pe partea austriacă, pot încărca simultan 18 mașini la Ionity, 4 la Shell. Pe partea italiană, în Brennero avem un HUB Tesla cu 24 de puncte de încărcare UfC și 16 type2. Ni se mai spune că nu vom avea unde încărca! 🤪

Costuri evitate

Costurile suplimentare încărcărilor au fost diferitele taxe de drum. Ungaria, Slovenia, Austria percep astfel de taxe. Italia percepe taxe pe segmente de autostradă. Pentru Croația există posibilitatea de a excepta de la plata taxelor mașinile electrice, iar Germania și Danemarca nu percep taxe pentru categoria la care ne încadram noi. M-am ghidat după Tolls.eu, de aici urmând site-urile și procedurile fiecărei țări. Nu voi intra în detalii, cred că mai important e să vedem ce costuri am evitat din punct de vedere combustibil.

În țară ni se spune că energia e scumpă. Deșiiiiiii … avem un mix de energie mult peste unele țări prin care am trecut. Se poate revedea episodul I pentru comparații.

Pentru acest drum cea mai scumpă energie pe care am plătit-o a fost în Cehia, 2.39 lei/kWh conform informațiilor de plată. Îi urmează îndeaproape Italia cu 2.35 lei/kWh.

În schimb, cum presupun că v-ați dat seama deja, Danemarca ne-a oferit cea mai ieftină energie. Doar 1.47-1.48 lei/kWh ne-a costat energia verde din nord. Se poate, nu?

Prețul mediu/kWh a fost de 1.97 lei.

Electric vs. ICE

Revin la comparația cu mașinile pe combustie pentru care am datele de consum. Graficul de mai jos l-am mai prezentat în diferite momente, cu siguranță la fiecare drum lung, cum au fost cele din Croația. Există și informații despre Croația 2021, detaliile sunt în articolul Excursie cu Kona în Croația.

Am marcat lunile cu drumuri prin Europa din ultimii trei ani. August 2022 am fost în Croația. O țară care oferea la acel moment energia la liber, fără cost. Vom vedea în 2023 cum crește linia albastră, costul pentru electric ajunsese aproape de diesel. Cu o steluță aici, câteva greșeli asumate în alegerea aplicațiilor de încărcare. Și, evident, Croația a renunțat la ”haiducie” 🙃

Cam asta ar fi despre costul vizibil, despre ce iese din buzunar la un astfel de drum …

Să ne mulțumim cu alegerea făcută!

Sunt și costuri invizibile? Sigur, am tot vorbit de ele.

Invizibil e, la acest moment, costul pentru climă, pentru sănătate sau cel pentru decarbonizare. Subvenția e și ea un cost? Absolut, doar că poate să fie invizibil dacă nu e adus în discuție. Cum nu sunt aduse multe costuri.

Dacă fiecare obiect pe ni-l dorim ar avea listate pe etichetă costurile ascunse? Posibilitatea ca fiecare dintre noi să ne gândim de două ori înainte să decidem să plătim pentru acel obiect e una destul de ridicată.

Posibil ca și electricele să aibă costuri ascunse, iar simplul fapt că producătorul nu răspunde unor întrebări simple despre produs te face să-ți pui un semn de întrebare. Există un totuși, iar acesta vine din studiile efectuate deja, care ne spun că o mașină electrică își poate anula amprenta de carbon de la ieșirea din fabrică în 3-4-5 ani, în funcție de mix-ul energetic și kilometri parcurși. În Europa aveam o medie de 4 ani, cei care folosim încărcarea din panouri scădem sub 4 ani.

Am evitat peste o jumătate de tonă de noxe emise de un diesel și aproape o tonă de noxe emise de o mașină pe benzină pe acest drum. Am văzut sute de electrice pe drum, iar ele au înmulțit această alegere a familiei nostre.

Ne-am „sacrificat” timp pentru a putea spune peste ani că am făcut o alegere pentru viitorul copiilor de azi. Un viitor care e reprezentat acum prin următoarele scenarii:

Kona la două mări în încheiere

Voi spune că nu ne oprim aici! Cu o probabilitate destul de mare urmează să vedem poze din alte #electrip-uri europene. Am auzit zvonuri despre Olanda, Belgia și Franța, dar cine știe ce țări mai apar pe radar 🙂

Orice reușită te face să-ți lărgești orizontul, să-ți deschizi mintea spre alte oportunități. Pe lângă unele poate am trecut și ne-am promis să revenim, altele au apărut în timp ce ne documentam pentru aceste scrieri, iar altele vin de unde nu te aștepți. Kona la două mări se încheie, dar este începutul altor aventuri.

Toată seria e disponibilă pe blog, primele 3 articole se găsesc aici:

• #electrip – Kona la două mări, Nordului și Adriatica – episodul I
• #electrip – Kona la două mări, locuri și oameni (II)
• #electrip – Kona la două mări, alte locuri și altfel de oameni (III)