În bilanțul primului an ca prosumator am amintit despre aportul sistemului fotovoltaic la mobilitatea electrică. Acest aport a fost un obiectiv pentru investiția în panouri. Continuăm azi cu o privire în retrovizoare din punct de vedere al mobilității.
După mai bine de trei ani pe ulițele din cartier mai sunt vecini care remarcă mașina electrică. Întrebările care le-am primit chiar săptămâna aceasta:
- Cum sunt costurile față de o mașină normală?
- Poți cumpăra o mașină electrică cu 10.000?
2024 nu a fost un an extraordinar pentru mobilitatea electrică în 🇹🇩. Spre deosebire de alte țări unde au fost creșteri de vânzări, concetățenii dau dovadă de multe ori de o mentalitate rigidă. Un citat din cartea Mindset scrisă de Carol Dwek îmi revine obsesiv în minte:
Cu acest paragraf în minte se pot da răspunsuri mult mai ușor de reținut pentru cei din jur. Pentru prima întrebare de mai sus răspunsul poate să fie simplu: „Depinde de modul de utilizare!”. Iar pentru a dezvolta le spun că un sistem fotovoltaic ajută pe zona asta de cost, iar drumurile lungi pot adăuga costuri suplimentare. Și mai ales că am ieșit tot timpul mai ieftin, dacă voi compara electrica cu una din mașinile termice deținute. Vizual e și mai ușor de explicat, comparația costului direct pentru energia necesară.
Pentru mașina clasică nu ai cum să reduci costurile, singura variantă e să stai pe loc. Puț de petrol și rafinărie în curte nu am văzut la cineva 🤪
În comunitatea noastră am învățat că ar fi bine să ne uităm la costuri pe un termen mai lung, nu doar la cel de achiziție. Strict la prețul de achiziție mașina electrică este încă mai scumpă în Europa, fiindcă așa doresc producătorii, deși a ajuns la paritate cu modele ICE în China.
Pe de altă parte, o mașină electrică se potrivește oricui pentru drumuri ocazionale sau o navetă zilnică de 50-100. Mai mult, pre-condiționarea o va face confortabilă pentru drum și nu va degrada sănătatea noastră și a celor din jur din cauza noxelor.
Revenind la preț, ar trebui să ne educăm să punem pe hârtie nu doar costul mașinii. Asigurările, revizii, combustibil și mai știu eu câte altele pot influența costul total de utilizare pe termen lung. Răspunsurile nu sunt simple în ziua de astăzi, când orizontul nostru de date este limitat la șase ani și 200.000 km, dar e bine să le analizăm pe cele disponibile în detaliu.
O privire în retrovizoare
Deja am pus un grafic mai sus, unul obișnuit de altfel, în care compar costurile între mașinile pe care le-am utilizat sau le deținem în continuare.
Datele anului 2024 cu o mică steluță pentru prețul încărcările din luna decembrie.
După regularizare e foarte probabil ca prețurile încărcărilor de acasă să scadă, datorită energiei exportate în rețea peste vară. Aceeași steluță se aplică graficelor din articol unde e prinsă luna decembrie.
2024 conține 6 luni cu parcurs peste 2.000 km, una cu peste 3.000 și una cu peste 5.000. În alte trei luni ne-am apropiat de 2.000 km și una singura sub 1.000 km. Februarie a fost luna când mașina a stat o perioadă pe tușă. Cum s-au simțit cele două săptămâni cu Polo se poate revedea în articolul 15 zile cu VW Polo 6R. Cât am poluat și cât m-a costat distracția?
Cam așa ar arăta vizual anul 2024 din punct de vedere parcurs și consumul mediu.
Interesant mi se pare trendul consumului care ne-a obișnuit cu sinusoida sa, dar care pe termen lung ne oferă o paralelă aproape perfectă cu axa orizontală.
Cei 29.481 km au fost parcurși cu o viteză medie de 37 km/h. Dacă pe zona de navetă 34-38 km/h sunt aproape standard, am aruncat o privire suplimentară la calculele din iulie pentru călătoria noastră europeană.
Privind în trecut, pe 2023 văd o medie de 49 km/h, dar și mediile lunare sunt peste 40. Atunci făceam medie zilnică de viteză. Posibil ca BlueLink să nu raporteze foarte corect media lunară de viteză.
De altfel la fel raportează și mediile de consum…
Greu pentru Hyundai să ofere cifre corecte și la bord, dar și în aplicație. Sunt altele și mai neplăcute care se pot pune în cârca producătorului, dar pentru asta se găsesc alte articole în care s-au relatat diferite probleme.
Din cei 29.481 km am consemnat câteva drumuri lungi:
- 761 km la Reșița pentru aniversarea a 5 ani ElectRoMania;
- 390 km, prima descălecare la Deva printre roboții tinerilor de la CND! O plăcere!
- 5.018 km prin Europa pot fi redescoperiți în patru articole din seria Kona la două mări: 1, 2, 3, 4;
- 660 km cu DOR de Timișoara și cu un test de capacitate;
- 627 km, a doua descălecare la Deva și evenimentul Trans Carpatica IV;
- 869 km până la Dunăre;
Ne rămân aproximativ 21.000 km de navetă și drumuri sub 200 km. Dansul acesta între Jucu de Mijloc și Cluj-Napoca dă ocazia #koniței să își demonstreze din plin utilitatea.
Consum și surse de energie
Media consumului a fost de 16.2 kWh/100 km. Mai mare cu 1.1 kWh/100 km față de 2023. O mare parte din vină pentru această diferență o voi pune în spatele anvelopelor all season. Poate nici răbdarea șoferului nu mai e ca cea din anii trecuți 🙃
5,23 MWh utilizați în 2024 pentru mobilitatea electrică. Toți contorizați înainte de pierderile de energie de la momentul încărcării.
- 1.66 MWh au fost de la soare (31.5%)
- 2.14 MWh din mix-ul național de energie, pe AC (40.7%)
- 1.47 MWh i-am încărcat DC cu energie din mix-ul European în plimbările prin țară sau Europe (27.8%)
Poluare evitată în 2024
Din acest bilanț nu poate lipsi faptul că am evitat o mică parte din poluarea care s-ar fi întâmplat zilnic în jurul nostru dacă circulam mai „pe tradițional”. Și care, evident, ne afectează lent dar sigur sănătatea tuturor. Pe termen mediu și lung efectele asupra mediului ne vor aduce deservicii nouă, dar mai ales generațiilor care vin după noi.
Voi continua să vă prezint acest grafic generat de ClimExRo până vom conștientiza că nu suntem ultimii care trebuie să utilizăm această pietricică și că planeta își poate continua istoria și fără Homo Sapiens.
În cei aproape 30.000 km nu am poluat cu noxe directe de la țeava de eșapament. Poluarea directă pe unde am rulat vine doar de la contactul anvelopelor cu partea carosabilă. Un aspect pe care nu-l vom elimina prea curând și care e prezent la orice tip de vehicul.
Din comparația alăturată ne interesează coloanele „direct emissions”
Peste 3.3 tone comparat cu un diesel și peste 5.25 tone comparat cu un motor mai vechi pe benzină.
Dar energia ajunsă în acumulator?
Știu acum că 1660 kWh încărcați de la soare au fost curați și 2013 kWh încărcați din rețea au fost și ei doar din surse regenerabile. Scrie pe factură, nu mă învinuiți de ”greenwashing”! 🥴
Cei încărcați în Europa am convingerea că mai bine de jumătate din ei au fost tot din surse regenerabile. De ce? Pentru că am observat investiții masive în „moriști” și panouri fotovoltaice. În apropierea hub-urilor de încărcare am văzut panouri și eoliene. Mai mult, ultimele informații din domeniu ne spun că 48% din energia livrată în UE a fost din resurse regenerabile. Am scris despre energia din Europa în seria de articole Kona la două mări (primele patru articole din acest search).
Am evitat să cumpărăm 1857l motorină sau 2830l benzină. Costurile pentru acestea le vedeți în tabel, îmi doresc să fac o sinteză financiară după ultima regularizare pe 2024 din parte furnizorului de energie.
Optimiști în 2025?
Pentru noi anul nou a început cu o excursie la Sibiu, precum în 2023. Mașina se apropie de un odometru cu 6 cifre și de revizia de 105.000 km în următoarele 2 luni. Finalul lui 2024 s-a încheiat cu imaginea captată pentru luna decembrie.
Pentru 2025 ne gândim la o soluție de stocare în primul rând, eventual și o suplimentare a producției pentru sistemul fotovoltaic. Ne mai uităm în piață pentru o a doua electrică, deja de mai bine de un an, indeciși momentan dacă una mai mică sau o variantă în care rămâne Kona mașina mică.
2025 ar trebui să fie un reset al pieței auto, un reset mult așteptat. Viața cu Polo nu se mai potrivește familiei noastre. Unde mai punem că are și o vârsta deja.
Nu în ultimul rând așteptăm optimiști și cu nerăbdare evenimentele ElectRoMania pentru a ne vedea față în față cu echipa și prietenii mobilității electrice 🚙⚡️🚙
Închei aici acest bilanț spunând că 2024 a fost, ca șofer, cu ceva mai puțină răbdare. Mai puțină răbdare să ajungă infrastructura la noi, mai puțină răbdare pentru cei care nu conștientizează răul care și-l fac lor și celor din jur utilizând un autovehicul neconform. Mi-am pierdut răbdarea cu cei care nu înțeleg că „pre-condiționarea” de pe timpul sezonului rece la termice e și o pre-condiționare a unor boli pulmonare sau cardiovasculare în câțiva ani. Dar …
… aleg să pun frână la timp, să cer informații, să spun calm și documentat ce e de spus, să susțin cauza electrificării, petiții și organizații care schimbă pas cu pas România! Mai zic doar că trebuie să fim mulți pentru această schimbare și trebuie să ne aducem contribuția zilnic, picătură cu picătură!
Succes tuturor în 2025!

Ca inginer în domeniul telecomunicațiilor sunt un apropiat al tehnologiei de orice fel. Adăugăm grija familiei pentru un trai cât mai prietenos cu mediul și ajungem repede la ideea de electromobilitate. Așa începe aventura electrică 🙂