by 
Am fost în Grecia, în Halkidiki, pentru prima dată cu mașina electrică. După concediu, pot să vă spun că Bulgaria stă foarte bine la capitolul stații de încărcare: prețuri decente, cam ca la noi sau chiar mai mici, și stații peste tot.
În Grecia nu e chiar așa, sunt ceva mai în urmă pe calea mobilității electrice. Au stații destul de lente, iar prețurile sunt mari și uneori dubioase. De exemplu, am încărcat de două ori la aceeași stație PPC. Prima dată am plătit cca 2,6 lei/kWh, iar a doua oară, la aceeași stație, 3,7 lei/kWh. Dubios. Mi-am dat seama abia acasă, când mi-am făcut calculele de consum.
Câteva cuvinte despre drum și despre experiența mea cu Kona pe acest traseu
Am plecat din București cu destinația Halkidiki. Distanța a fost în jur de 770 km.
De acasă am plecat cu mașina încărcată 100% și am mers până la Pravets, înainte de Sofia, la Hyatt Resort, unde am încărcat la Eldrive. Stația, ca orice stație Eldrive, fără probleme, viteză mare de încărcare și, spre surprinderea mea, a pornit singură cu Autocharge-ul pe care-l aveam activat în România. Chiar nu știam că o să mă recunoască și în Bulgaria.
Următoarea oprire a fost la Fines, înainte de ieșirea din Bulgaria, la Kulata. Foarte ok, stațiile sunt chiar pe autostradă, fără abatere de la traseu, și erau vreo 8, fiecare cu o putere de 300 kW. Pe lângă ele sunt două benzinării și un McDonald’s, practic aveai ce face cât timp mașina stătea la încărcat.
Până în Halkidiki nu am mai oprit și am ajuns la destinație cu cca 30% baterie.
În Grecia mai greu cu stațiile. Am încărcat la PPC, la o stație de 47 kW (ziceau ei), aflată la vreo 5 km de cazare. Era însă lângă un supermarket, așa că, în timp ce-mi făceam cumpărăturile, mașina se încărca liniștită. Bine, se încărca cu 22 kW pentru că împărțeam puterea stației cu încă cineva.
Am mai încărcat o dată în Salonic, la mall. Acolo am mers la stațiile Tesla ca să nu mai am surprize.
Drumul de întoarcere a fost cu trei opriri
Am ascultat de ABRP, pe care-l am conectat la mașină, și totul a fost cum a zis aplicația, inclusiv timpul necesar la fiecare încărcare. Am oprit din nou la Kulata, la Fines, apoi undeva în zona Sofiei, tot la Fines, direct pe autostradă, fără să pierd timp căutând stația.
Ultima încărcare a fost la Byala, în Bulgaria, tot la o stație Fines. De data asta a fost ceva mai ciudat, stația era ascunsă în zona unor hale, într-o zonă mai industrială, să zicem, și ajungeai la ea pe un drum de pământ 🙂
Stația a funcționat fără probleme, dar zona era cam dubioasă.
Pe tot drumul n-am menajat deloc mașina. Am mers sportiv, la fel cum mergeam pe vremuri și cu o mașină pe combustie, cu viteze puțin peste limitele legale 🙂 Doar în zonele în care se calcula viteza medie am mers 100% regulamentar. Acolo am găsit aplicația TollPass, care-mi arăta dacă sunt peste sau sub viteza medie legală și puteam să reglez viteza din mers, astfel încât la finalul zonei respective să fiu ok.
După drumul ăsta mi-am dat seama că mi-ar plăcea o mașină care să încarce ceva mai repede, Kona mea fiind limitată la 77 kW. Mi-ar plăcea undeva la 150 kW, dar asta o să vedem pe viitor, pentru că, în afară de viteza de încărcare, n-am niciun motiv să schimb mașina. E perfectă pentru nevoile mele și ale familiei.
În rest… păreri de rău că s-a terminat concediul și a început școala 🙂
Costul pentru 100 km a fost de 36 de lei. Eu zic că e super bine.
