Renault Zoe – „Mi-am văzut visul cu ochii și îl conduc!”

Introducere

Ionuț este unul din numeroșii cititori ai blogului nostru care au solicitat sfaturi pentru alegerea unui model electric. Convinși că cel mai bun sfetnic este proprietarul unui model identic cu cel dorit, l-am îndrumat pe Ionuț să ia legătura cu Radu, care a acumulat cu Zoe experiențe bune și mai puțin bune.

Radu oferind asistenta pentru achiziția lui Ionuț

Așa cum se întâmplă de fiecare dată la întâlnirile dintre proprietari și publicul interesat la evenimentele ElectRoMania, Ionuț a avut multe de învățat din experiența practică acumulată de Radu cu Zoe si s-a decis să facă marele pas spre universul complex al electromobilității.

Este încă un exemplu despre cum proprietarii de mașini electrice, în acest caz Radu, devin promotori fără comision ai mobilității electrice, din convingere că pot contribui la o lume mai bună, mai curată și mai liniștită.

Cu entuziasmul caracteristic primelor săptămâni după achiziție, Ionuț își face astăzi debutul ca autor pe blogul electromobiliștilor. Să-i dăm cuvântul:

Primul drum cu Renault Zoe

Buna ziua domnilor,
Nu numai că mi-am văzut visul cu ochii dar îl și conduc! Vă rămân dator pentru acest lucru.

Haideți să vă spun ce s-a întâmplat de la ultima noastră conversație.

După ce am vorbit cu dl. Dimofte, am luat legătura cu reprezentantul de vânzări de unde a cumpărat dumnealui mașina. Am avut norocul să găsim repede o mașină pe stoc, foarte aproape de ce mi-am dorit: un Zoe R135 Intens, alb.

In câteva zile ne-am hotărât și am plecat cu nașul meu să luăm mașina din București, unde m-am întâlnit cu dl. Radu și ne-am cunoscut față în față. Experiența a fost tare faină per total. Am vorbit, schimbat impresii, pozat iar domnii de la Serus mi-au pregătit in prealabil mașina pentru plecare, încărcând-o 100% așa încât să pot ajunge înapoi în Craiova fără probleme.

Iată-mă așadar într-o după amiază caldă și însorită, pe 30 septembrie, la volanul mașinii si cu un zambet pana la urechi. Am ieșit cu grijă în Centura București și am pornit precaut pe A1 spre Pitești, urmărit la câteva zeci de metri de nașul meu, in masina personala.

Prima experiență de condus a fost electrizantă de-a dreptul. Lipsa vibrațiilor motorului, liniștea la viteze mici, poziția înăltuță și direcția ușoară mi-au plăcut imediat. Este într-adevăr o plăcere să conduci mașina asta.

Nu m-am obișnuit imediat cu pedala de accelerație. Apăsând accelerația pana la primul prag de rezistență, mașina atinge o viteza de aproximativ 100-105 km/h. Dacă vrei mai mult, apeși mai tare peste acel prag iar mașina țâșnește pur și simplu. Am atins în repetate rânduri 130-140 km/h în depășiri pe autostrada până mi-am dat seama cât să accelerez astfel încât să nu ating viteza maximă.

Drumul pe autostradă și apoi pe european a fost plăcut și confortabil. Voi avea însă parte de o experiență neplăcută în câțiva kilometri. Am intrat în Slatina. La intrarea în oraș drumul este foarte prost, cu multe denivelări și decopertat. Dinspre puntea față au început să se audă un fel de bătăi metalice, care s-au accentuat pe măsură ce mergeam pe acel drum.

Am crezut că sunt prezoanele roților slăbite sau că a intrat vreo piatră de pe drum la suspensie. Totul părea în regulă.

Am ajuns acasă spre seara cu ~40% baterie rămasă și a doua zi am înregistrat sunetul, l-am trimis dealerului și am fost sfătuit să merg la verificări la service-ul Renault din Craiova. Am fost la ei iar după ce au pus-o pe elevator au constatat că șuruburile de la bara stabilizatoare față erau slăbite.

A fost o surpriză destul de neplăcută, gândindu-mă dacă nu cumva mai sunt și alte scăpări în procesul de fabricație.

Sper să nu fie nimic critic, cel puțin… In orice caz, șuruburile au fost strânse, mașina rulează normal acum, iar eu sunt foarte mulțumit de cum se comporta.

Soția a prins tare drag de ea și o folosește zilnic pentru mersul la lucru. Au văzut-o și câțiva prieteni, toată lumea ne întreabă…”și ce faci daca ți se termină bateria?” Păi …”Același lucru pe care îl faceți și voi când vi se termină benzina !”

Stația de încărcare pe care am plătit-o încă nu a venit, la fel ca și setul de covorașe, se pare că nu mai sunt pe stoc și nu au termene de livrare. Deocamdată pot încărca mașina gratis la CEZ, ceea ce e excelent.

Plănuiesc pe weekend o călătorie mai lungă de ~ 400 km către Turnu Severin-Herculane și înapoi, abia aștept experiența 🙂

Cam atât deocamdată….să ne auzim cu bine!


PS: Am citit despre incidentul d-lui Radu, cu eroarea la încărcare. Este bine de știut că se poate întâmpla… și ce e de făcut.

Vă voi scrie si eu dacă voi avea evenimente neașteptate.

2 Responses

  1. Emil spune:

    Salut Ionut,
    Bun venit in randul electrobobocilor.
    Ma bucur ca dupa esecul cu Citigo-e IV ai reusit sa-ti indelpinesti visul electic.
    Nu stiu daca ai aflat, darpe surse se pare ca Citigo-e IV nu se mai fabrica. Mai este in configurator doar in Cehia, Austria si Polonia.

  2. Ionut Urziceanu spune:

    Da, din pacate, Skoda au confirmat ca nu vor mai fabrica CitiGo. Pacat, era o masina excelenta dar prea ieftina, se pare. Vor construi Enyak, care e de doua ori mai scumpa.
    M-am orientat catre Zoe deoarece era urmatoarea alegere dpdv al costului/km.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.