by Plăcerea de a conduce și dorința de a ne deplasa cu o mașină electrică ne-au determinat să alegem Nissan Leaf în detrimentul unei mașini termice pentru o excursie la munte. Traseul ales presupunea o distanță de aproximativ 220 km dus-întors – aproape cât este autonomia estimată a Leaf-ului.
Nissan Leaf la încărcare
De fiecare dată când conectez Leaf-ul la stația de încărcare, am senzația că pun în priză o bucată de istorie auto. Da, poate că mulți îl numesc astăzi un „dinozaur”, însă este un dinozaur cu pedigree. Leaf-ul a fost printre primele mașini electrice de serie mare care au avut curajul să intre pe piață, deschizând drumul către ceea ce acum numim astăzi „normalitate” în mobilitatea electrică.
Încărcare DC la CCS cu adaptorul
Chiar dacă standardul original era CHAdeMO și astăzi avem nevoie de adaptoare pentru CCS, Leaf-ul rămâne un veteran care știe să-și facă treaba.
Pentru a fi siguri că plecăm pregătiți, am încărcat mașina la o stație DC Eldrive, folosind adaptorul CCS. Am pornit la drum cu un SoC de 90%, suficient pentru a parcurge prima parte a traseului fără emoții.
Diferența de altitudine
Între București și Drajna de Sus există o diferență de nivel de 370 m – un aspect care avea să se reflecte în consumul de energie atât la urcare, cât și la coborâre.
Statistica drumului de dus
Am pornit într-o vineri după-amiază, pe o căldură de peste 30°C, ceea ce a însemnat utilizarea intensă a aerului condiționat. Deși drumul presupunea urcare spre destinație, consumul mediu s-a menținut la 14,2 kWh/100 km pentru cei 110 km parcurși. Am ajuns cu un SoC de 43%, ceea ce înseamnă că am consumat 47% din baterie pe această primă parte.
Grafic de încărcare CHAdeMO (13 minute)
Înainte de plecare spre întoarcere, am făcut o scurtă oprire la o stație Polyfazer din zonă. Am încărcat doar 13 minute, suficient pentru a ridica bateria de la 45% la 70%.
Consum pe drumul de întoarcere
La întoarcere, condițiile au fost mult mai favorabile: temperaturi mai scăzute, aerul condiționat folosit minim și, mai ales, traseul în coborâre spre București. Consumul mediu a scăzut la 10,5 kWh/100 km.
În plus, mașina a demonstrat unul dintre marile avantaje ale propulsiei electrice: regenerarea. Pe parcursul celor 106 km, frânarea regenerativă a „recuperat” energie echivalentă a 25 km de autonomie. Am ajuns acasă cu SoC de 30%, după ce am consumat doar 42% din baterie.
📈 Statistica drumului dus-întors
- Distanța parcursă: 216,4 km
- Consum mediu: 12,3 kWh/100 km
- Viteză medie: 48 km/h
📝 Concluzie
Deplasarea cu Nissan Leaf a fost extrem de plăcută și confortabilă. Nu am întâmpinat probleme, iar drumurile au fost punctate de opriri firești: la dus, o pauză într-o benzinărie pentru apă și cafea (unde am observat că se pregăteau de inaugurare două stații rapide de 300 kW pentru mașini electrice), iar la întoarcere, o oprire scurtă pentru încărcare și încă una de 10 minute.
Încă o dată s-a confirmat că deplasările obișnuite, „de plăcere”, pot fi făcute fără griji chiar și cu o mașină cu o baterie mai mică sau cu o autonomie considerată redusă.
🔍 Reflecție finală
Nissan Leaf rămâne un paradox frumos: un veteran al electromobilității, un „dinozaur” tehnologic, dar care a fost ani de zile în topul vânzărilor în țări civilizate precum Norvegia, Olanda sau Marea Britanie – țări unde clienții au avut curajul să îmbrățișeze primele mașinile electrice și firmele să investească în infrastructură.
De fiecare dată când urci la volanul Leaf-ului, realizezi că poate nu mai concurează la viteză de încărcare sau la autonomie cu modelele moderne, dar compensează prin simplitate, fiabilitate și prin faptul că a demonstrat, înaintea tuturor, că mașina electrică este o realitate viabilă.
