Despre încetineala cu care a pornit Toyota, cel mai mare producător auto global, pe calea electrificării s-au scris romane întregi, așa că nu voi reveni la subiect.
Succesul remarcabil avut cu tehnologia hybrid după lansarea Prius-ului în producție în decembrie 1997, a prelungit nepermis de mult bâlbâiala gigantului japonez. Dincolo de denigrarea soluției cu acumulatori – „până la perfecționarea soluțiilor de fabricare în serie mare a celor solid state”, ne asigură oficialii firmei… – Toyota a făcut câțiva pași curajoși pe calea electrificării cu pile de hidrogen.
Lansat în decembrie 2014, Mirai a ajuns la a doua generație, SOP – start of production 2020. Șansa unei plimbări cu un automobil electric care nu are acumulatori, folosind hidrogenul ca purtător de energie, m-a atras în 26 august la un eveniment organizat în Waterford, o localitate din zona metropolitană Detroit.
Coordonat de un grup de asociații care promovează mobilitatea „curată”, evenimentul ne-a dat ocazia de a întâlni alți pasionați de protecția mediului și mai ales furnizori de soluții alternative, care evită pacostea dependenței de carburanții fosili.
Invitația și materialele transmise în avans sugerau că vor fi prezente pentru test drive un Mirai, cu echipa de la centrul tehnic Toyota din Saline (Michigan) și un camion (marca neprecizată).
Întâlnirea cu Mirai
La ora când am ajuns cu nepotul la locul cu pricina, doar Mirai era prezent și am avut norocul să fim primii înscriși pe lista unui test drive extrem de scurt, motivele aveam să le aflu de la reprezentanta firmei.
Mașina a fost adusă pe remorcă din California, singurul stat american cu o rețea de alimentare cu hidrogen, cât de cât demnă de a fi menționată.
Din start, o mare diferență față de experimentul Tesla din 2019, când un Roadster a plecat pe roți în 17 decembrie 2009 din California pentru a fi prezent la NAIAS (North American International Auto Show) din Detroit în 8 ianuarie 2010, după o călătorie de peste 4300 km. Nici stații de încărcare rapidă nu existau atunci, dar o priză se găsește oricând și aproape oriunde.
După doar patru ani, Tesla a repetat călătoria promoțională, de data aceasta de la Pacific la Atlantic, cu două Model S în ianuarie 2014 utilizând rețeaua Supercharger, o investiție hulită de industria auto tradițională și petroliști în egală măsură, care rămâne și astăzi un avantaj competitiv decisiv după mai bine de 12 ani.
Toyota Mirai sub capotă
La fel ca primele modele Toyota electrice cu acumulatori, Mirai nu beneficiază de „frunk” (loc de depozitare a bagajelor în față), spațiul fiind ticsit de sistemele necesare transformării reacției chimice dintre hidrogenul înmagazinat în butelia de sub portbagaj și oxigenul din atmosferă în energie electrică utilizabilă de motor. În acest fel se eliberează o parte din energia utilizată pentru producția hidrogenului, care din păcate nu se găsește în formă pură în cantități suficiente în natură (vezi discuția despre hidrogen „alb”, „verde” și „gri” în articolele listate la final).
Hidrogenul utilizat ca purtător de energie pentru automobile electrice denumite FCEV – Fuel Cell Electric Vehicles- are avantajele sale în ce privește densitatea energetică, viteza de alimentare și autonomia asigurată, dar randamentul este inferior soluției cu acumulatori. Probabil una dintre cele mai cunoscute pictograme pe această temă este cea furnizată de grupul Volkswagen.
Mirai la interior – butoane en-gros
Pentru nostalgici, dar și pentru criticii soluției Tesla, adoptată în prezent de majoritatea producătorilor BEV, Mirai prezintă la bord o combinație între nou și vechi. Ecranul ocupă un loc de cinste, dar sortimentul de butoane de toate formele și dimensiunile este prezent, chiar în exces, cel puțin pentru gustul meu, format de opt ani la volanul unui Model 3 și vreo cinci de comenzi vocale.
După o scurtă plimbare cu Jenifer la volan, reprezentanta Toyota responsabilă cu acest test drive a mărturisit că nu poate extinde traseul fiindcă nu au surse de încărcare cu hidrogen în zonă, cum de altfel nu au avut nici din California până în Michigan.
Acest aspect logistic nu știrbește plăcerea condusului electric, indiferent dacă energia vine dintr-un acumulator sau prin reacția chimică a hidrogenului înmagazinat în butelii. Aceeași alunecare tăcută, accelerație viguroasă și lipsă de emisii la eșapament. În cazul Mirai sunt doar de vapori de apă, ce rezultă din reacția hidrogenului de la bord cu oxigenul din atmosfera.
Cum se alimentează/încarcă?
Reîncărcarea cu hidrogen este rapidă și simplă, prin cuplare sursei de hidrogen la portul de alimentare (hydrogen receptacle) al mașinii.
Pe lângă detaliile legate de standardul pentru alimentarea cu hidrogen utilizat pentru Mirai, cel de 70 MPa – standard SAE J2600 / J2799, am mai aflat că și la FCEV se manifestă diferențe considerabile între vară și iarnă, dar din cu totul alt punct de vedere decât cele cu care ne-am obișnuit la electricele noastre.
A fost interesantă discuția despre condiții de temperaturi externe ridicate combinate cu umiditate mare, când condensul ce se formează în timpul alimentarii, poate duce la înghețarea pistolului de alimentare pe mufa mașinii. Echipa Toyota din Saline lucrează în prezent la o soluție tehnică, care să elimine acest inconvenient.
La final
Am mulțumit gazdei pentru interesantul dialog și am rămas în continuare pe gânduri, dacă după două decenii de progres BEV, în special în domeniul acumulatorilor și a vitezei de încărcare, subiectul hidrogenului va mai fi reluat de Toyota, BMW, Audi, Hyundai și alții cu aceleași argumente utilizate deceniul trecut.
La final, un tabel comparativ pentru cele patru modele FCEV comercializate în SUA începând din 2020.
Sursa: nationalacademies.org
Alte articole pe tema FCEV:
- Primul Hyundai Nexo inmatriculat in Spania si… confuzia legata de „masinile cu hidrogen” – ian 2019
- Din nou despre mașinile electrice alimentate cu pile de hidrogen – iulie 2019
- Cum se vand automobilele electrice cu pile de hidrogen? – februarie 2020
- Viitorul electromobilitatii, cu acumulatori sau pile de hidrogen? – aprilie 2020
- Camioane electrice cu pile de hidrogen sau acumulatori – noiembrie 2025
My lifelong automotive career started with design and testing of ICEs, continued with service and sales, followed by 20 years of global seat design, requirements and knowledge management.
My recent passion for electric vehicles found its home at 24auto.ro and electromobilitate.
