Hello ID.3, primele impresii despre consum

Salutare! In primul rând mă bucur să mă alătur electro mobilității în Romania alături de prima mea mașina electrică, un Volkswagen ID.3 1st edition, echipare PLUS. 

Povestea ID.3-ului meu

Protagonista articolului, s-a lăsat îndelung așteptată, cel dintâi contact cu ea l-am avut la început de 2019 când am dat de o știre despre primul model electric de la VW (ie: primul model electric care nu e bazat pe un model cu motor termic, știm că VW a mai produs e-UP, un e-Golf de succes, etc). Nu știam nimic despre ID.3, dar știam ca îmi doresc o mașină electrică în viitorul apropiat și fiind posesor de VW și amator al noilor modele lansate (ultimele mele 2 mașini au fost modele complet noi pe piața pe care de asemenea le-am achiziționat fără să am opțiunea să le testez înainte), am optat pentru un avans de 1000 de euro devenind astfel pre booker, probabil chiar unul dintre primii din România.

După cum ziceam, nu m-a deranjat că nu știam cum va arăta mașina sau lipsa detaliilor tehnice, și nu eram afectat nici de așteptarea lungă deși nu sunt răbdător din fire, mai ales când vine vorba de o “jucărie” nouă. Din păcate pe parcursul acestui proces de 1 an jumate până la livrarea mașinii, nu am avut parte de experiența “electrică” promisă de către VW sau la cea de la care mă așteptam de la departamentul de comunicare/marketing al importatorului pe Romania (Porsche RO), dar despre asta cu alta ocazie, în altă poveste.

In schimb, așteptarea a avut și o parte pozitivă, mi-a dat ocazia sa învăț câte puțin despre ce înseamnă o mașină electrică și să mă alătur unui grup de pasionați ai electromobilitătii unde încă mă simt outsider, dar continui să învăț zi de zi de la ei și iată, am ocazia să scriu primul meu articol pe tema electromobilității în Romania. 

O mașină electrică e un stil de viață, unul diferit, dar frumos!

Primul meu contact cu ID.3 1st a fost în formă de prototip în stadiu de pre-producție la salonul auto de la Frankfurt, în toamna lui 2019. O inițiativă bună a importatorului pe Romania (Porsche Romania) și unul din singurele momente pozitive în așteptarea livrării mașinii. ID.3-ul mi-a plăcut, m-am simțit bine în ea și am rămas ferm convins că va fi alegerea potrivită. Acum după trei săptămâni și peste 2000 km parcurși la volanului ei, simt în continuare că a fost alegerea potrivită ca prima mașină electrică din familie.

Cui i se adresează mașina?

Este o model potrivit pentru oraș dar și pentru drumuri extra urbane pe o rază de 200-300 km. Harta mașinii iți arată unde poți ajunge cu autonomia de care dispui.

Harta arată distanța pentru bateria încărcată la 75% în momentul în care s-a făcut poza.

ID.3 vine cu o baterie de 58 kWh și cu o autonomie de până la 420 KM. Am subliniat formularea oferită de VW, pentru că nu am ajuns nici măcar aproape (momentan) de autonomia declarată de producător. Foarte important de menționat sunt două aspecte dacă vă gândiți la achiziția unui ID.3:

  1. Softul este nefinalizat și cu multe probleme. VW promite să rezolve mare parte din aceste probleme în primul trimestru din 2021 cu un update la dealer. Următoarele update-uri fiind apoi OTA (over the air). Am menționat softul, pentru că îl consider parțial responsabil pentru consumul ușor exagerat al lui ID.3 în comparație cu mașini de clasă similară (Hyundai Kona / Tesla M3)
  2. ID.3 1st edition (modelul care îl conduc eu), nu a venit cu pompa de căldură, ca urmare a deciziei importatorului pe Romania. Îmi pun speranța că pentru echipările de serie ce vor urma, vor lua o decizie mai inspirată, deoarece autonomia mașinii scade vertiginos la temperaturi sub 10 grade Celsius. 

Trecand peste autonomie, care după cum spuneam este mulțumitoare chiar și în contextul de mai sus, ID.3 este o mașină încăpătoare (4 pasageri pot călătorii confortabil), cu un portbagaj ușor mai mare decât al VW Golf, și cu o suspensie orientată spre confort, dar suficient de bine reglată pentru ca mașina să nu te arunce în viraje luate mai strâns. Ținuta de drum este exemplară, mașina fiind chiar “fun to drive”, tracțiunea spate ajută dar și bateriile amplasate în podea, care îi oferă un centru de greutate jos. Dar mai multe despre interiorul ID.3 cât și despre cât e de practic, într-un articol viitor.

Azi ne vom concentra pe un subiect care “arde” cel mai tare pentru cei care doresc să se orienteze către o mașină electrică, autonomia. Unde pot să ajung cu un ID.3 și cât de departe?!

Voi detalia două trasee făcute de mine, unul preponderent extra urban iar celălalt prin Timișoara.

TRASEU 1 — Călător prin România

Primul drum cu ID.3 a reprezentat și prima aventură cu ea. Mașina a sosit Miercuri la dealer și Vineri dimineața porneam spre Transalpina.

Pitstop-ul #1, la Sebeș pentru un fast-charge în rețeaua Renovatio, dar și pentru a face cumpărăturile necesare călătoriei. Apoi cu bateria la 100% am început urcarea în liniște spre Lacul Oașa. De ce spun liniște…pentru că am oprit până și muzica din mașină pentru a asculta doar zgomotul făcut de frunze și lăsat de cauciucuri pe asfaltul impecabil al Transalpinei.

E o experiență unică, pe care doar cu o mașină electrică o poți trăi. ID-ul stă așezat excelent pe șosea, mașina fiind grea nu se inclină, nu e încăpățânată când apeși pe accelerație în viraje și te răsplătește cu o călătorie lină și extrem de plăcută. Senzația nu se poate descrie, te simți ca într-un vis, plutești și te bucuri de peisaj, nu te mai concentrezi la drum (nu schimbi vitezele, nu auzi turația motorului, e liniște, o liniște electrică de toamnă).

Trebuie să recunosc că nu m-am gândit prea mult înainte, voiam doar să conduc, să evadez în natură, și astfel am tratat ID.3-ul ca o mașină pe motor termic, fără nici o teama cu privire la autonomie, și în final experiența mi-a dat încredere că te poți descurca în Romania pe toate tipurile de drumuri și poți ajunge ok la destinație, fără să suferi de “range anxiety”.

Nu neg că am avut ceva emoții mai ales la urcarea pe Transfăgărășan în a 2-a zi când am ajuns spre seară, pe ploaie și frig la Bâlea Lac cu 40 km autonomie și fără posibilitatea de a încărca. Range anxiety-ul era la cote maxime după ce mașina a refuzat să se încarce la priza de 220V.

Am aflat ulterior că charger-ul cu care vine ID-ul nu va merge dacă priza nu are împământare. Ceea ce este totuși foarte important de știut, este ca ceea ce o mașină electrică consumă la urcare, la coborâre va recupera parțial. Datorita randamentului motorului utilizat ca generator, al frecării cu șoseaua și aerul, există pierderi, ca la orice mecanism, oricât de sofisticat…dar am ajuns în Sibiu în ziua următoare cu o autonomie de 140 km.

Astfel, fiți fără teamă de un drum de munte alături de o electrică.

TRASEUL URMAT:

  • Ziua 1: Timișoara -> Sebeș [🗲]-> Pensiunea Poarta Raiului (Transalpina)
  • Ziua 2: Pensiunea Poarta Raiului [🗲] -> Bumbești Pitic [🗲]-> Râmnicu Vâlcea [🗲] -> Bâlea Lac
  • Ziua 3: Bâlea Lac -> Sibiu [🗲] -> Deva [🗲] -> Timișoara
TOTAL KMCONSUM MEDIUVITEZA MEDIENumar de incarcari pe traseuTemperatura medie
104617.3 kWh/100km42km/h515 grade celsius

Traseul de 1000+ km a acoperit toate tipurile de drum (mai jos sunt valori aproximative):

AutostradaDrum NationalUrbanDrum ForestierSosea de Munte
300 km250 km70 km36 km380 km

Total încărcări pe traseu au fost 6 la număr. Categoric acestea puteau fi mai bine planificate și acum la final, în retrospectivă, cred că se putea lejer să mă descurc cu doar 3-4 încărcări. Lăsați-mă sa detaliez puțin mai jos ce vreau să zic cu asta:

  • Încărcarea de peste noapte de la Poarta Raiului (pensiune pe care o recomand dacă ajungeți în zonă, drumul forestier de 16 km e compensat de peisajul de vis și condițiile excelente de cazare)…a fost la o priză de 220 V, a ajutat mai mult la range anxiety-ul meu, bateria reușind să acumuleze undeva la un plus de 30-40% până dimineața. Vă puteți imagina privirile curioase ale puținilor turiști care au văzut o mașină conectată la priza de pe stâlpul de iluminat. „Am înțeles bine? Doriți să încărcați peste noapte mașina…la priză?!!! Să o întreb pe șefa, nu am mai avut așa ceva la noi… dar sigur dacă vă putem ajuta, cu drag„.
  • La Bumbești Pitic este o stație montata de Primăria din localitate. Stația e de tip Tesla și oferă o încărcare lentă de 22KW AC Type2. Neavând ce să facem în zonă (nu e nici un popas sau restaurant lângă Primărie), am petrecut 30 de minute, am plecat și am încărcat full charge la Râmnicu Vâlcea. Oprirea a fost mai mult o curiozitate a mea personală.

La drum lung cu ID-ul și până la urmă cu orice mașină electrică, iți faci traseul în funcție de stațiile de încărcare de pe traseu. Și surprinzător găsești destule variante unde te poți opri în România, iar călătoria se dovedește a fi mult mai relaxantă decât cu o mașină pe motor termic. DA, opririle sunt mai lungi (în medie duc spre o ora cu ID-ul, care oferă posibilitatea de a încărca rapid), dar iți oferă suficient timp să te alimentezi și tu cu o mâncare bună, să faci cumpărăturile pentru călătorie (pe care oricum le-ai fi făcut înainte de a pleca), sau pur și simplu să te uiți la un serial cât timp mașina se încarcă.

Va puteți imagina ce ar însemna o stație de încărcare rapidă la 100kWh, și cum o oră de așteptare s-ar transforma în 30 minute.

Totul ține de planificarea diferită și de ritmul ușor diferit care îl impune o mașină electrică. Un ritm mai molcom dar care face experiența per total mai plăcută.

TRASEU 2 — O săptămână urbană în Timișoara

Temperatura a scăzut, și o dată cu ea și autonomia la ID.3. Lipsa pompei de căldură își spune cuvântul, și la o temperatura medie de 8-10 grade ne putem aștepta la 220 – 250 km autonomie urbană cu bateria fully charged. Mult mai puțin decât ce declară producătorul și cu siguranță o alegere proastă de marketing a importatorului pe Romania (Porsche Romania) care a luat decizia să configureze pentru țara noastră mașina fără pompă de căldură. Să sperăm că vor fi mai inspirați pentru ID.3 modelul de serie dar și pentru ID.4. 

De menționat că pompa de căldura ar fi crescut prețul final al ID.3 cu aproximativ 1200 – 1400 de euro, o investiție care s-ar fi amortizat în lunile de iarnă și ar fi contribuit și la liniștea psihică a utilizatorului în ceea ce privește autonomia mașinii.

Revenind la săptămâna urbană în Timisoara, acolo unde are casa ID3-ul meu, o să vă prezint mai jos câteva date adunate:

Nivel baterie startNivel baterie finalKilometrii parcursiViteza medieConsum mediuTemperatura medie
70%10%146km20km/h19.5 kWh/100km11 grade celsius

Incarcare de la 10% -> 81%

Tip statieEnergie incarcataDurata
DC – 50kWh38.1 kWh50 minute

Drumurile în Timișoara au presupus traversarea orașului pe axa Nord-Sud, la ore de vârf, cu un trafic mediu (redus ca volum de pandemia de Covid-19). Media zilnică de kilometri s-a situat undeva la 20 km, cu opriri dese la semafoare.

CONCLUZII

ID.3 este o mașina plăcută, confortabilă și care oferă o autonomie relativ decentă pentru deplasări urbane dar și extra urbane. Ca orice electrică, nu-i place frigul și se simte cel mai bine la viteze sub 120 km/h, așa că dacă intenționați să-i „dați talpă” pe autostradă va sfătuiesc să găsiți puncte de încărcare mai dese pe traseu. Mă aștept ca pe timp de vară, vreme bună, autonomia să crească și să se aproprie de cea declarată de către producător….până atunci vă doresc drumuri bune!

Autonomie reala (toamna):

URBAN: 230 – 250 km

EXTERN/MIXT: 300 – 330 km

Încărcare rapidă la curent continuu până la 100 kWh

Încărcare lentă acasă cu mini-chargerul din dotarea mașinii la priza de 220V si 2.3 kWh.

1 Response

  1. Mulțumesc pentru informație! Am de gând să achiziționez un Volkswagen electric și nu aveam informații sincere despre această mașină.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.