„Mobilitatea la răscruce” – idei despre mobilitate după pandemie

Câteva informații și statistici prezentate de participanții la conferința cu tema „Mobilitatea la răscruce”, organizată în această săptămâna de Automotive News, ne ajută să înțelegem mai bine impactul pandemiei asupra mobilității:

• numărul călătoriilor cu mijloacele de transport în comun a scăzut cu 70% în Europa
• călătoriile individuale cu 60%
• mobilitatea legată de naveta la și de la locul de muncă cu 40%

Sheryl Connoly, chief futurist la Ford, sublinia că în urmă cu doi ani convingerea generală în industria auto era că societatea se îndreaptă spre car sharing, taxiuri autonome și transport ecologic în comun.

În prezent, sondajele indică o tendință opusă, spre transport individual. 58% din participanții la sondajele Ford NU doresc sa călătorească în prezent cu transportul public sau cu avionul.

Randy Miller, un expert in domeniu, remarca că la noțiunile consacrate de „siguranță” în transport, anul acesta s-a adăugat igiena sanitară, ca reacție la teama de contaminare.

Concluzia participanților la conferința Mobilitatea la răscruce este că pandemia a schimbat radical prioritățile sociale și nevoile de transport. Câteva idei interesante:

• în noua perioadă, definită prin munca de acasă, automobilul a devenit un spațiu privat de retragere, de relaxare, de plăcere și uneori de muncă (în special pentru conferințe, fără întreruperi din partea copiilor sau animalelor de companie);

• în locul taxiurilor autonome, în prezent prioritatea numărul unu în domeniul transportului a devenit proiectarea și producția de vehicule autonome pentru livrarea pachetelor și alimentelor;

• tendința pentru electrificarea „ultimului kilometru de transport al bunurilor” este ireversibilă, accesul furgonetelor diesel fiind restricționat în numeroase orașe europene;

Sheryl Conoly (Ford) este de opinie că suferința comună în timpul pandemiei a dus la o înțelegere mai profundă a problemelor de mediu cauzate de poluare și a impactului asupra sănătății populației afectate. In același timp, subliniază că așa numitul „paradox verde” indică o tendință ca publicul să facă ceva pentru mediu DOAR dacă nu creează mai multe inconveniente.

Legat de această idee, discuțiile au alunecat spre exemple legate de densitatea rețelelor de încărcare, durata încărcării și dificultatea de a încarcă în actuala structură a rețelelor foarte fragmentate din Europa. Vă par cunoscute problemele?

Câteva studii din Marea Britanie prezentate de John Simlet, indică interesul a 30 – 35% din cei intervievați pentru vehicule electrice, cu 10% mai mult ca înainte de lock down-ul din primăvara. In schimb, micromobilitatea electrică a explodat începând din luna iunie, producătorii de scutere, biciclete și trotinete electrice fiind in prezent în întârziere cu livrările, față de numărul extrem de ridicat de comenzi.

O tendință clară este cea de electrificare a flotelor de distribuție pachete. Deciziile de înlocuire a vechilor vehicule sunt luate de manageri de flotă, pentru care costul pe kilometru și TCO – total cost of ownership sunt factorul decisiv, comparativ cu prețul de achiziție.

Concluzii

Privind automobilul ca zonă de refugiu și siguranță personală, participanții la conferință au subliniat că „normalul” pre-covid nu va reveni sub aceleași forme și munca de acasă va rămâne noua realitate generalizată.

Riscul de congestionare totală, până la blocaj în marile aglomerații urbane, rămâne însă crescut, dacă mijloacele de transport în comun vor fi evitate și după pandemie.

Pentru transportul de bunuri pe distante lungi, camioanele trec și ele printr-o etapă de electrificare, fie cu acumulatori și stații de încărcare ultrarapide, fie cu ajutorul pilelor de hidrogen, ce produc electricitate la bord, prin recombinarea hidrogenului cu oxigenul din atmosferă.

Cu toate dificultățile întâmpinate de societate și industria auto la nivel global în 2020, discuția s-a încheiat într-o nota pozitivă și încrezătoare, că din actuala criză se vor naște inovații majore pentru vehicule electrice, autonome și conectate.