Cronica S47 cu ID.3 și dialog despre pompa de căldură (episodul 2)

Ne apropiem cu pași repezi de evenimentul Electromobilitate la ATA, unde dacă vreți să ne și cunoaștem, vă așteptăm astazi după ora 14:30 (sâmbătă 30 noiembrie). Alături de noi, vor fi și partenerii de la Eldrive România – deschiși în a vă prezenta planurile de viitor și Kia România, reprezentați prin MIT Motors care vor prezenta trei modele foarte atractive: EV3, EV6 și EV9.

Vă așteptăm!

În continuarea discuției despre pompa de căldură, începută cu exemple Tesla Model 3 LR, și aportul acesteia la consumul săptămânal, am analizat datele transmise de colegi într-un mod simplificat (procentual) pentru două categorii de ID.3: cu și fără pompă de căldură.

Pentru a compara două sau mai multe seturi de date, ar trebuie sa provină din aceeași perioadă și zonă geografică, fiindcă relieful și condițiile atmosferice influențează consumul. Pe lângă energia consumată de climatizare, care poate fi 10-15% din consumul total, în funcție de temperatura din habitaclu, stilul de mers, durata fiecărui traseu și a opririlor intermediere, ce duc la răcirea acumulatorului, pot genera variații mari în sezonul rece.

Am considerat datele din ianuarie până în octombrie (2024) și am comparat cu luna în care am înregistrat cel mai mic consum cu restul de luni, procentual. Iar rezultatul arată cam așa:

Dan – Timișoara

Variația cea mai mare între consumul minim și maxim, am identificat-o în scenariul lui Dan (TM), unde a folosit ID.3-ul cu acumulatorul mic (45 kWh nominal) fie la drumuri scurte prin oraș, fie pe autostradă la viteze mari. Pentru primele 10 luni ale anului, consumul din ianuarie este cu 85% mai mare decât cel din luna mai, când a fost înregistrată valoarea minimă de referință, desemnată ca 100%.

Cu alte cuvinte, autonomia ID.3-ului cu bateria cea mai mică a fost mult redusă în cea mai rece lună a anului. Oare cu o pompă de căldură datele ar fi fost mai optimiste? Citiți până la final.

Călin – Cluj

Cazul lui Călin (CJ) este similar, în special drumurile foarte scurte din Cluj, dar și câteva călătorii la Timișoara au făcut consumul să fie cu 62% mai mare în luna ianuarie, comparativ cu luna iulie, când Călin a raportat valoarea minimă.

Ușor surprinzător, ținând cont că luna iulie este numită și luna lui Cuptor și AC-urile își dau duhul consumând electroni prețioși.

Alexandru – București

Nici în cazul meu, Alex (B), iarna și frigul nu au trecut fără să aducă un consum adițional însemnat. Concediul din august, unde am străbătut țara de la nord la sud au făcut ca mai economică lună să fie august!?… Surprize-surprize.

Mai jos, vom găsi datele mai interesante.

Cosmin -București

Variația maximă, de +40% în luna septembrie, nu este dată de lipsa pompei de căldură, ci de mersul la viteze de autostradă în concediu, atunci când ultima grijă îți sunt consumul sau costurile cu energia mașinii.

Admitem că variația datorită frigului, în cazul lui Cosmin (B) este cu 34% mai mare în ianuarie comparativ cu aprilie. O variație prea mică, dacă n-are pompă de căldură, așa-i?

Explicația este parcarea la subteran și încărcarea lentă de câteva ori în fiecare săptămână.

De ce sunt importante cele două aspecte? Pentru că cel mai mare consum este înregistrat atunci când PTC-urile sau pompa de căldură sunt foarte solicitate inițial, când e habitaclul rece.
Ulterior, pentru menținere, diferențele scad substanțial.

Prin conectarea la priză/stație de încărcare lentă, atât acumulatorul cât și habitaclul pot fi încălzite cu energie din rețea. Unele modele au o funcție de programare a orei de plecare, care asigură acumulator și habitaclu precondiționat.

De altfel, în stilul caracteristic de analiză cost/beneficii, Cosmin a transmis că nu ar investi într-o pompă de căldură și aici ar fi bine să faceți același calcul:

Dacă mașina este menținută la 10-12 grade C într-o parcare subterană sau într-un garaj încălzit, nu văd niciun motiv să investim 1500-2000 EUR într-o pompa de căldură. De 8000 lei alimentăm 10 MWh la costul casnic, iar cu acești bani putem parcurge aproximativ 50.000 km fără să facem rabat la căldura produsă de PTC-uri.

În plus, PTC-urile sunt mult mai simple și mai fiabile decât compresorul și întreg circuitul aferent pompei de căldură.

Marcel – Cluj

Singurul model cu pompă de căldură și cu suficiente date pentru a trage momentan o concluzie este al lui Marcel (CJ), cu care a parcurs peste 143.000 km.
ID.3-ul lui Marcel nu a stat la adăpost într-o parcare și nici frigul nu a lipsit din Cluj. Dar, drumurile tip navetă, alături de aportul adus de pompa de căldură au ținut consumul într-o plajă rezonabilă, cu un maxim de +36%!

Datele de la colegi pentru săptămâna 47

Săptămâna 47 a fost o săptămână liniștită. Laszlo a avut ID.3-ul parcat din cauza lipsei anvelopelor de sezon.

Delia și László – Cluj

Nu am mișcat mașina săptămâna asta, am stat în casă marea majoritate a timpului, iar când a fost nevoie de plecat a venit zapada și tracțiunea spate + cauciucurile de vară nu prea se pupă cu condițiile meteo.
Miercuri am schimbat anvelopele, după care am revenit la drumurile scurte conform „normelor”.

Alex – București

În săptămâna 18-24 noiembrie am parcurs 274 km cu un consum mediu de 20.9 kWh/100km.

M-am încăpățânat să nu schimb roțile de vară, dar cred că săptămâna aceasta cu prima ocazie merg să le schimb. Pe de altă parte, am frânat și am accelerat fără pierderea aderenței, e drept că nu am forțat nota, dar dacă prind vreo ninsoare…