Introducere
Au trecut mai mult de trei ani de când Paul (Kona, Băilești) ne-a delecat cu prima relatare a unei călătorii cu Hyundai Kona în Bucovina.
Cât de mult s-au schimbat lucrurile, din punct de vedere electromobilistic, în această zonă turistică de vis, aflați de la George (Kona, Târgoviște) după o recentă călătorie cu întreaga familie în nordul țării.
Prin Bucovina și Moldova cu mașina electrică
De când am renunțat la Spring și am trecut la Kona, apetitul familiei pentru călătorii tot mai lungi a crescut. Așa că, am decis să mergem cu copiii în minivacanța de 1 mai într-o zonă pe care nu o cunoșteau: partea de nord și de est a României.
Am plecat din Târgoviște cu 92% baterie și range de 495 km, cu destinația Suceava, având planificată o încărcare de 10-15 minute la Ledmax Blejoi.
Pentru că nu mai încărcasem la Ledmax de prin decembrie, n-am știut că s-a schimbat modalitatea de
încărcare și de plată. Acum e cu aplicație EVconnect, au eliminat plata cu cardul. Oricât m-am străduit, n-
am reușit să pornesc încărcarea… așa că am abandonat. Lângă mine mai era un domn cu un Spring, care
avea aceeași problemă.
N-aș vrea să vorbesc neîntemeiat, dar mi se pare specific românesc, de ce să meargă bine (pornire rapidă și plata cu cardul), când poate să meargă prost (a 10-a aplicație de instalat în telefon, de înrolat card și de dibuit cum funcționează). Dincolo de impresia negativă de moment, rămâne în continuare de lăudat demersul celor de la Ledmaxx: stații multe și rapide, la preț de bun-simț, atunci când reușești să încarci.
În aceste condiții, am ajuns la Suceava fără să mai încarc pe traseu, cu 11% baterie și range disponibil 56
km, după ce am parcurs 457 km. Consumul mediu a fost de 11,7 kWh/100km.
La Suceava am încărcat 60 kWh, până la 93%, la una dintre stațiile primăriei, din rețeaua Elmotion. Costul încărcării: 86 lei.
A doua zi am făcut un tur al mănăstirilor mai accesibile din punct de vedere al traseului: Voroneț,
Moldovița, Sucevița, cu un total de 126 km. La finalul zilei am mai încărcat 38 kWh la aceeași stație a
primăriei din Suceava, cu un cost de 55 lei.
Pentru ziua următoare, am planificat să vizităm Iașiul. Dar o sugestie de ultim moment ne-a
îndreptat spre Humulești, via Pașcani, unde am încărcat 29 kWh pe traseul de întoarcere la o stație
Eldrive, cu un cost de 63 lei. La Pașcani sunt 2 stații cu 4 posturi de încărcare, dar 2 dintre ele erau ocupate de posesori de mașini termice, care veniseră la cumpărături și ”puseseră mașinile la umbră”.
Dezamăgitor a fost că deși l-am rugat pe un tip să-și mute camioneta ca să pot încărca, acesta mi-a râs în
nas și mi-a zis că se mai gândește după ce termină de mâncat.
Așa că m-am conectat la prima stație, unde mai încărca un Togg din Turcia. Proprietarul zicea că de
anul viitor, această marcă turcească va începe să fie vândută și la noi.
În ultima zi a ieșirii de weekend am mai făcut o încărcare de 32 kWh la stația Eldrive de la Focșani, cu un cost de 69 lei. La Focșani, aceeași problemă întâlnită și în ziua anterioară, 2 locuri de încărcare erau ocupate de mașini termice.
Concluzii după un traseu de 1535 km
- Costul încărcărilor a fost de 313 lei. Comparând cu consumul vechiului meu Passat B7, pe care l-am vândut acum 3 ani pentru a trece la Spring și mai apoi la Kona, costul combustibilului electric vs. diesel e cam la fel. Dar dacă mă gândesc că 90% din an încărcarea mașinii o fac exclusiv din soare și plătesc încărcările doar pentru restul de 10%, atunci când plec în vacanțe, balanța înclină clar spre mașina electrică. La aceasta se adaugă și celelalte costuri de întreținere care dispar, comparativ cu o mașină termică, precum și senzația unică de a conduce o mașină electrică.
- Mașina s-a comportat foarte bine la drum. Ori de câte ori am avut nevoie de cuplu (putere) pentru depășiri, acesta mi-a fost livrată instant. Poate și datorită temperaturii ideale din aceste zile, în jur de 20 de grade, consumul a fost excelent, 11,5-12,5 kWh/100 km. Singurul lucru care mi-a dat bătăi de cap a fost navigația în Android Auto, care a înghețat în câteva puncte critice ale traseului, de nu mai știam pe unde să merg. Era ca o pierdere a semnalului GPS, dar ciudat e că utilizând aceeași navigație direct de pe telefon, rutarea a fost fără probleme.
- Este posibil un drum de 450 km fără nicio încărcare intermediară și mai și rămâne range disponibil, Oricum, după 400 km și 5 ore de stat în scaun, tot trebuie o pauză de 20 de minute, mai ales dacă sunt și copii în mașină.
- Stațiile de încărcare sunt la tot pasul, chiar nu am simțit deloc range anxiety, nici măcar când coborâse bateria sub 15%. Problema mare pentru posesorii de mașini electrice e lipsa de bun-simț civic a oamenilor care ocupă abuziv punctele de încărcare. Soluții ar fi, de la o mai mare implicare a personalului centrelor comerciale, până la amplasarea unor pancarte mari cu ”NU PARCAȚI”, care să sară în ochi. Ca și în situația ocupării abuzive a locurilor destinate persoanelor cu handicap, mai e mult până unii oameni vor accepta să respecte și drepturile celorlalți.
Konița a ajuns la Ipotești…
Dar și la Humulești…
Inclusiv la Iași, la bojdeucă, unde ne-a luat Creangă la rost: ”șeai vinit uăi cu tigaia aista electrică prin mahalaua Ieșilor?”