by 
Dacă le spui pasionaților de mers la „peco” că pleci pe Transfăgărășan cu un crossover electric, o să-ți spună instant că ai greșit destinația. Așa a fost și în cazul meu: un prieten a avut o reacție super amuzantă și ironică când am postat o fotografie cu muntele, mirarea lui fiind că am avut „curajul” să ies din oraș cu o electrică. Ei bine, ieri am scos felina galbenă pe celebrele serpentine pentru prima noastră experiență la munte și am aflat pe pielea mea ce poate să facă tehnologia modernă. 😁
Urcarea în timpul săptămânii: Rețeta perfectă.
Pe urcare, după cum știe deja toată comunitatea electromobilitate, cuplul instantaneu este fix ce trebuie când ieși dintr-un ac de păr. Mai ales dacă vrei să te bucuri de acest drum într-o zi a săptămânii, când traficul este mult mai lejer și condusul devine o adevărată plăcere, spre deosebire de aglomerația din weekend. 😁
Am plecat de la o temperatură toridă de 35°C la baza muntelui și am ajuns la un aer curat de 21°C la Bâlea Lac. Felina galbenă nu a schițat niciun efort… poate doar în momentul în care un pui de urs 🐻 năzdrăvan refuza să părăsească carosabilul! 😁
Consumul la deal: Fizica nu iartă
Evident, gravitația își cere drepturile la urcare. Am plecat de acasă cu bateria încărcată la 91% (alimentată ieftin și confortabil de la noua mea stație de acasă, la un preț excelent de 1.04 lei/kWh). La jumătatea traseului, sus la Bâlea Lac, computerul de bord arăta un procent de 56% în baterie și un consum de 18 kWh/100 km. Destul de bine pentru ritmul impus pe urcare!
Coborârea sau cum am „fabricat” curent în modul Sport.
Dacă la urcare vezi cum procente valoroase dispar din bord, la coborâre începe adevărata magie a electromobilității. Deși mulți folosesc modul Low pe coborâri, eu am preferat să rămân în modul Sport și să controlez totul din pedala de accelerație. Dinamica mașinii în regenerare este pur și simplu incredibilă!
Modul în care poți doza exact cât vrei să decelereze mașina doar din pedală îți oferă un control fantastic pe viraje. Pe porțiunile abrupte, aproape că nu am atins frâna clasică – un mare plus pentru discurile de frână care au rămas reci, în timp ce unele mașini termice din fața mea miroseau a încins de la o poștă.
Efectul? Când am ajuns jos, la Cârțișoara, am avut o surpriză extrem de plăcută: bateria urcase înapoi la 66%! Să vezi cum recuperezi 10% pur și simplu coborând muntele este un sentiment genial.
Linia de sosire: Cifrele finale
După o distanță totală tur-retur de 174 km, am parcat mașina înapoi în curte cu un procent de 51% în baterie.
Consumul final pentru întreaga aventură? Un incredibil 11 kWh/100 km. Practic, cu doar 40% din baterie și un cost de sub 25 de lei, am bifat unul dintre cele mai frumoase și solicitante drumuri din țară.
Concluzia?
Puma Gen-E pe Transfăgărășan nu este doar fezabilă, ci este extrem de distractivă. Șasiul este setat perfect și ascunde foarte bine masa bateriilor, iar managementul energiei te face să zâmbești la fiecare coborâre. Din partea mea, felina galbenă are un mare „Validat!”.
Voi ați urcat cu electricele pe Transfăgărășan sezonul ăsta? Ce procente ați reușit să recuperați pe coborâre și cum preferați să controlați regenerarea? Ne auzim în comentarii!
