Viteze medii de deplasare și încărcare – exemple de pe două continente (episodul 2)

Am demarat săptămâna trecută un serial de analiză a timpului de necesar călătoriilor mai lungi cu diferite modele electrice, în diferite zone geografice, din care să înțelegem mai bine particularitățile deplasărilor în condițiile actuale din România și țările vecine.

Pentru o definire a posibilităților practice actuale, dovedite de rețeaua Supercharger în America de Nord, la care aderă tot mai multi producători, vom aduce exemple recente de pe două continente.

Câteva paragrafe scrise de Radu – Renault Zoe, Crivina (PH) și o imagine postată de Marcel – VW ID.3, Cluj, în articole recente, împreună cu impresiile electromobilistice culese dintr-o excursie în Florida, formează miezul pentru acest al doilea episod.

Aplicații și update-uri de soft

In raportul pentru luna iunie Radu ne informează:

Explicația raportării lunare mai sumare este că Renault a oprit pe la jumătatea lunii iunie, ca urmare a expirării contractelor de conectivitate/update de soft la mașină, iar eu nu am văzut în nicio aplicație, nici în cea a mașinii nici în Tronity datele statistice de parcurs, consum, încărcare, service, nimic.

Deși am făcut demersuri cu cel puțin două săptămâni înainte și încă fac sesizări la Vocea Clientului, nu s-a rezolvat încă și mi se spune că se lucrează la magazinul de aplicații, de unde la un moment dat voi putea achiziționa aceste servicii în continuare. Răbdare și iar răbdare…

În Grecia cu Renault Zoe, fără încărcare rapidă

Nu este prima oară când colegii semnalează dificultăți cu update-urile de soft. Echipa ID.3 a fost cea mai vocală despre inconveniența de a merge la service pentru actualizări. Nici colegii proprietari de modele Hyundai nu au fost mai norocoși cu unele upadate-uri, așa cum am aflat de la Tudor (IONIQ 5, TM).

In acest context mă gândeam cum ar fi fost viața alături de veterana proiectului, un Model 3 long range cu tracțiune spate, dacă soft-ul rămânea la nivelul datei de achiziție: noiembrie 2018?

De la comenzile vocale, la creșterea puterii de încărcare și multe alte detalii mai puțin semnificative, update-urile periodice, derulate într-o jumătate de oră, oriunde mașina este legată de o rețea WiFi, au contribuit substanțial la satisfacția proprietarilor de pretutindeni și la scurtarea continuă a timpului de călătorie, susținută prin evoluția rapidă a rețelei Supercharger, atât ca putere de încărcare, cât și ca răspândire și densitate pe teritoriul nord-american.

Infrastructura în general și cea de încărcare în special

O contribuție majoră la confortul utilizării unui automobil electric pentru călătorii lungi, depinde de rețeaua de încărcare. Coada formată în prezent de producătorii de automobile pentru adoptarea standardului Tesla, rebotezat NACS (North American Charging Standard) ca să nu zgârie prea tare orgoliile, dovedește că investiția într-o rețea proprie de încărcare a devenit un avantaj competitiv major pentru Tesla.

Mai puțin apreciate sunt în general destination charger-ele instalate la hoteluri și restaurante, care permit încărcarea cu putere mică, pe durata nopții, urmată de plecarea la drum cu un plin de electroni foarte utili.

Cu atât mai utile sunt locațiile cu mai multe stații și cele ce pot fi rezervate în avans.

Din păcate, dacă ajungi la destinație mai târziu, sunt toate șansele ca locurile de încărcare să fie ocupate de vehicule cu motoare termice, nivelul de electrificare al parcului auto din SUA fiind mai mic decât cel din România. Ca urmare, publicul este în general neinformat despre rolul stațiilor din parcări.

Contează și modul de amplasare al stațiilor, mai ales pentru cei ce au remorci (imaginea din stânga).

La statiile cu trafic ridicat, timpul de încărcare este limitat la 30 min (în cazul din imagine), urmat de ”idle fees” (taxe de staționare) descurajatoare.

Paralele

În episodul final al ”călătoriei” sale cu ID.3, care se întinde peste doi ani și mai mult de 77.777 km, Marcel a utilizat exemplul planului pentru un drum de la Cluj la Constanța.

Durata prognozată pentru drumul în lungime de 693 km, este de aproape 11 ore (imaginea din stânga). Tot 11 ore indică google pentru călătoria de 1215 km de la Atlanta la Detroit (imaginea din mijloc), ceea ce nu are de a face cu ”electricele”, ci cu infrastructura rutieră în general.

Timpul pentru a parcurge 693 km cu ID.3 include două încărcări la Vâlcea și București pentru un total de 85 min (imaginea din stânga).

Aplicația Tesla a planificat trei încărcări pentru 1221 km, care includ și abaterile de la autostradă la Supercharger, și un timp total de aproape 12 ore (imaginea din dreapta), din care doar 35 min pentru încărcare… Chiar așa să fie?

După prima etapă de 384 km, parcursă în 3h 34min, TM 3 informează că va fi gata de drum în 11 min.

Planuri, prognoze și realitatea

De multe ori am auzit că planurile de acasă, nu s-au potrivit cu cele de pe drum. Fie că sunt blocaje în trafic, stații ocupate sau nefuncționale, electromobiliștii din această etapă timpurie de dezvoltare a mobilității electrice au parte de provocări la tot pasul. Cele mai multe provin tot de la infrastructură, bat-o vina!

Raport aplicație TeslaFi pentru 1 iulie 2023

Față de planul aplicației Tesla, realitatea călătoriei din 1 iulie, în care am pornit cu 95% SOC (urmare a încărcării lente peste noapte la hotel), arată puțin diferit:

  • Parcurs: 1236 km
  • Durata de condus: 11h 42min
  • Durata de incarcare: 45 min

Pentru a înțelege cât mai bine contribuția infrastructurii la experiența unei călătorii cursive, indiferent de automobil, trebuie să specific din start că limitările de viteză pe acest traseu sunt mai mici ca cele din România:

  • 70 mph (aprox. 115 km/h) în Georgia, Kentucky, Ohio și Michigan;
  • 65 mph (aprox. 105 km/h) în Tennessee, unde autostrada traversează o zonă muntoasă.

Fiind prima etapă a zilei, în care am pornit cu 95% SOC, a fost și cea mai lungă: 384 km parcurși în 3h 27min, cu un consum de 14.2 kWh/100km. Traseul a inclus 1440 m diferență de altitudine, formată din urcări și coborâri repetate (profilul traseului este reprezentat la baza imaginii).

Utilizând funcția Autopilot pentru aproximativ 90% din distanță, mașina a realizat o viteză medie de 110 km/h, atingând la o depășire mai grăbită 126 km/h.

Am comunicat aceste date colegilor pe parcursul călătoriei, fiindcă întamplarea face ca George (Model 3 LR, Ineu) să fi planificat o călătorie tot de 1200 km pe traseul România – Italia.

Ținând cont că între cele două mașini sunt cinci ani de dezvoltare continuă și peste 125.000 km de uzură la exemplarul meu, rezultatele comparative vor fi extrem de interesante.

(va urma)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.