Bilanț martie în garajul #konițelor 🚘🚙 și repetiția mesajelor

„Repetiție, repetiție” ne spune un vestit personaj din lumea fotbalului, fiind și singurul lucru pe care-l putem aproba și e de utilizat. Este important să repetăm anumite mesaje din timp în timp, lucru care-l veți vedea în acest bilanț.

De unde am pornit?

În mai 1977 eram la un nivel de +0.45°C peste nivelul pre-industrial. Personal aveam doar 2 luni, iar toți din jurul meu trăiau într-un comunism feroce. Aveau informații minime, habar nu aveau de încălzire globală sau crize climatice sau de mediu. Prioritatea era simplul fapt de a supraviețui unui regim criminal.

Au fost necesari aproape 100 de ani pentru o creștere de +0.45°C de la finalul perioadei pre-industriale. Să ținem minte aceste numere.

Unde suntem azi?

În Februarie 2026 suntem la un nivel de +1.42°C ca medie pe intervalul 1977-2026 peste nivelul pre-industrial. Prima linie roșie trasată de specialiști este aproape, foarte aproape.

Aproape +1°C între 1977 și 2026. În nici 50 de ani am ars și am ars și ne-a reușit această creștere fantastică. Unde ne oprim, oare?

Ce fel de viitor ne dorim?

Conform datelor serviciului pentru Climă din cadrul Copernicus vom atinge limita de +1.5°C în februarie 2029. Nu mai departe, în noiembrie am scris ca termenul este 2034, dar se pare că ne dorim un viitor caaaalllddd 🥵 și mai repede.

Exact așa ar trebui să ne gândim și în momentul în care ardem orice e bazat pe combustibili fosili sau hidrocarburi. Revin regulat la imaginea de mai jos.

Cum ziceam și în introducere, repetiția e importantă și consider că e important să conștientizăm măcar o dată la câteva luni. Cred că și momentul e unul oportun, criza combustibililor generată de niște guverne sub talpa unor companii, doar pentru profitul celor din urmă. Suntem într-un moment foarte bun să privim critic utilizarea combustibililor fosili. Rămânem la repetiție: Ce fel de viitor ne dorim? Pentru unii dintre noi poate nu e așa important, dar dacă privim puțin în jur la cei tineri …

Martie 2026 – borna 25.000 km parcurși a fost atinsă

Mai jos avem datele reprezentate grafic. Fiecare proprietar-voluntar din proiect își parcurge distanțele după nevoile personale. De la 532 km parcurși de Adi din Câmpina până la 5.518 km parcurși în mare parte de Anca din Orăștie pe naveta zilnică spre biroul din Sibiu.

Aceste cazuri de utilizare se reflectă și în consumul realizat. Naveta locală și drumurile făcute cu grijă la consum se traduc în consum scăzut, cum e cazul lui Adi din Câmpina (13.3 kWh/100km). La capătul de sus al graficului pentru consum găsim tot #konița de la Orăștie, distanța de 200 km/zi parcurși de Anca pe autostradă au o pondere mare în consumul de 18.2 kWh/100km.

Între acestea avem o paletă largă de distanțe și consum.

Costul, acest OF al mobilității moderne, depinde de sursa de încărcare. Mircea și Adrian încarcă exclusiv din rețele publice și sunt cazurile cele mai defavorizate din punct de vedere cost. Spre comparație un diesel cu un consum de 6.3 l/100km (mașină deținută de subsemnatul) genera un cost de minim 52 lei/100 km și unul maxim de 65 lei/100km. O mașină pe benzină cu un consum de 9.6 l/100km genera un cost minim de 76 lei/100km și unul maxim de 90 de lei/100km. Colegii au avut 26 lei și 31 lei la suta de kilometri, încărcând din rețele publice.

Ceilalți încarcă în general la priza de acasă cu aport de la propria instalație de producție a energiei de la soare. 0 (zero) au realizat colegii cu aport solar 100% în luna martie.

Titus (Sibiu/SB)

Adrian (Câmpina/PH)

Dana & George (Tâgoviște/DB)

La sfârșitul lunii martie, conserva electrică a plecat în Turcia. După ce anul trecut a mers la Istanbul, de această dată a ajuns în Bursa.

Până la o prezentare separată a drumului spre Turcia, prezint datele statistice ale lunii martie:

• Parcurs în luna martie: 1900 km. Cei 902 km din bord reprezintă drumul până în Turcia, pentru că am resetat counterul la plecarea de acasă.
• Am încărcat 240 kWh cu un cost de 150 de lei, astfel:
  • Până la plecarea în Turcia am încărcat 143 kWh de acasă, din fotovoltaic, cost 0;
  • Pentru drumul de 900 km până în Turcia, am încărcat 96 kWh, astfel: 26 kWh în Bulgaria, cu un cost de 10 euro, la o stație Fines și 70 kWh în Turcia, cu un cost de 960 de lire turcești, adică aproximativ 96 de lei. Încărcările în Turcia au fost la charger Tesla și Trugo.

Edith & Alex (Cisnădie/SB)

Într-un final a sosit primăvara cu temperaturile potrivite pentru cele mai mici consumuri. Un total de 3171 km parcurși cu un cost de 11,70 Ron/ 100 km. O scădere la aproape jumătate și asta datorită faptului că multă energie a provenit direct de la soare, cu ajutorul instalației fotovoltaice. Pentru că de la începutul anului până aproape de finalul lui martie am rămas cu o singură mașină în familie, aceasta a fost „calul de povară” al casei. De la drumurile spre și de la școală, la cele pentru cumpăraturi și cele locale pentru lucru, până la deplasările mai lungi prin țară, Kona a adunat kilometri în liniște.

Pentru problema mai veche cu ecranul instrumentarului de bord Kona a petrecut in service o jumătate de zi pentru constatare și încă trei zile pentru remediere, fapt care a presupus „repararea” mufei de la cablul video coaxial. Trebuie să recunosc că nu mă aștept să fie o rezolvare definitivă, pentru că situația ce a dus la lărgirea mufei în prima fază sigur se va repeta.

Martie 2026 este și luna în care am depășit borna de 50000 km pe odometru, asta la scurt timp după ce am trecut oficial în familie la transportul total electrificat, prin achiziția unui Mg4.

Iată si datele pe scurt:

Simona & Cristian (Suceava/SV)

O lună fără nici un fel de probleme. Am verificat presiunea la roți și era cam scăzută pe la 2,1 bar, am pus 2,5.

Pentru un eventual upgrade la Kona, am făcut un drive test cu Ford Explorer și au fost câteva aspecte care nu m-au încântat:

• poziția la ecran central îți distrage atenția de la drum.
• lipsă mod de conducere adaptiv. De la BMW m-am obișnuit cu el și am fost surprinzător că Kona are ceva similar (regenerare pe Auto). Și eu și soția doar așa folosim mașinile prin oraș.
• volanul cu butoanele haptice, probabil că m-aș obișnui cu ele dar erau enervante.

În rest o mașină foarte frumoasă cu baterie generoasă și preț corect. Prin iulie o să apară noua Toyota C-HR+ la drive test, și ea are un preț foarte bun.

Diana & Dani (Bran/BV)

După aproape 5 h de mers și aproape 200 km pe drum național, am ajuns acasă cu 25% din baterie (fără să reîncărcăm). Așadar, pentru drumuri medii de până la 300 km, pe vreme bunicică de primăvară, mașina se comportă impecabil, fără să ceară o „baterie mai mare”.

Andreea și Ionuț (Ploiești)

Parcursul total a fost de 2477 km drumurile obișnuite în oraș și ieșirile spre munte și week-end-ul în București, care se va termina cât de curând. Acolo scoteam consum mic deoarece mergeam pe DN cu viteză legală și constantă. Între timp a venit primăvara și o să mergem mai des la țară undeva la 20 de km.

Costul cu energia a fost in total de 443.48 unde a rezultat un cost de 17.9 lei/100 km, toate încărcările au fost numai acasă.

Fara probleme, tocmai luna asta am făcut 10k km de când avem mașina, deci cumva un schimb de ulei classic deja în economie 😅

Mircea (București)

Tot în această perioadă m-am despărțit și de Nissan Leaf, care și-a găsit un nou proprietar. Mă bucură mult faptul că a ajuns la un tânăr din Brașov, pentru care aceasta este prima mașină și … este electrică! Semne bune dinspre noua generație!

Kona nu mi-a creat nicio problemă tehnică până acum. Am făcut doar câteva mici investiții pentru „upgrade-uri”: un set de amortizoare pentru capota față și un frunk, pe care încă nu am apucat să-l montez. Spre finalul lunii au sosit și noile numere de înmatriculare, revenind la „ARM”-ul pe care îl avusesem și la Leaf.

Iulia & Cosmin (Jucu/CJ)

Voi începe printr-o recomandare pentru proprietarii de #konițe. Datele din aplicație nu sunt cele mai utile date. În 4 ani de monitorizare am găsit multe hibe si neconcordanțe. De exemplu, cazul pentru BLUE de azi. Pe ODO avem 1444 km, in aplicație 1111 km. De alți parametrii nici nu mai vorbesc. Recomandarea e sa faceți o poză intermediară (cum ar fi azi, 31.03.2026), fără a reseta. O sumă și o medie ponderată cu valorile săptămânale va da mult mai bine pentru consum. E doar un gând care m-a fulgerat când am văzut discrepanțele pentru cazul descris mai jos.

Pentru Kona MY21, nume de scenă BLUE:

Din păcate, cum ziceam de curând, nu mai avem medie de viteză în aplicație. Chiar dacă exista o diferență ea era neglijabilă. Luna martie s-a schimbat puțin modul de utilizare, după cum se observă sunt mai mulți kilometri parcurși. Iulia parcurge suplimentar un drum pe relația cunoscută de naveta Jucu-Cluj-Jucu. Pentru acest traseu vorbim de o împărțire fifty-fifty urban – extraurban (DN).

O altă observație atribuită tot Iuliei este faptul că 13.8 kWh/100km este cel mai bun consum pentru această mașină pentru lunile martie din ultimii 4 ani.

Cei 249 kWh au fost încărcați la stația din garaj, iar proporțiile au fost astfel: 173 kWh din rețea și 73 kWh energie solară.

Luna martie ne-a rezervat necesitatea de a înlocui din nou parbrizul. O pietricică, pe drumurile de navetă, curățate doar natural de zăpadă, ploi, mașini …

Pentru Kona SX2, zisă și RED:

În martie am adăugat la naveta zilnică pe traseul obișnuit două drumuri la bunici în Dej. Astfel obișnuitul fifty-fifty urban-extraurban/DN tinde spre o pondere mai mare de extraurban/DN (60%). Energia încărcată vine din trei surse în următoarele proporții: 37 kWh încărcați AC la stații publice, 173 kWh acasă din rețea și 183 kWh energie solară. În afara holzșurubului din anvelopa stânga spate nu am întâmpinat alte probleme.