Călătorii prin munți cu Tesla Model 3 și aplicația Windy

Aproximativ în perioada când colegii din echipa proiectului Electromobilitate se pregăteau pentru cea de a doua ediție a raidului montan 100% electric Transcarpatica, am pornit la drum cu doi invitați din Germania într-o călătorie cu TM 3, ce avea să ne ducă din Motor City până la malul Pacificului.

Fiindcă Helmut, fotograful nostru de la saloanele auto, pe care cititorii mai vechi l-au cunoscut și din timpul călătoriei cu TM 3 de la Sibiu la Drammen (Norvegia) în 2019, este mare amator de trasee alpine, am ales să traversăm munții în diagonală, de la nord-est la sud-vest, peste una din cele mai înalte trecători asfaltate pe continentul nord-american, aflată în parcul național Rocky Mountain.

Traversarea munților

Această primă etapă montană ne-a urcat din prima zi la 3700 m altitudine și a demonstrat odată în plus eficiența recuperării de energie prin frânare regenerativă. Consumul după aproape 1000 km a fost cel înregistrat de la achiziția mașinii în urmă cu aproape patru ani: 15 kWh/100 km.

Etapa de două zile a pornit din Longmont, Colorado, la 1500 m, altitudine pe care aveam să o mai atingem o singură dată, în rest traversarea fiind la cote mai ridicate de 1800 m.

Deși ne așteptam ca pe acest traseu să înregistrăm cele mai mari variații de înălțime, un circuit de o săptămână în California avea să demonstreze că ne-am înșelat.

Călătorie în California

Cei 2700 km parcurși într-o săptămână în California ne-au purtat de la 3030 m altitudine, în trecătoarea Tioga din parcul national Yosemite, până pe malul Pacificului, rezultând în cea mai mare diferență de altitudine înregistrată pe parcursul acestei călătorii.

Și cu această ocazie recuperarea de energie pe coborârile abrupte spre San Francisco și-a făcut datoria, consumul mediu pentru bucla californiană fiind ceva mai mic (14.5 kWh/100) decât media pe termen lung (15 kWh/100km).

Platoul Colorado

Cele mai surprinzătoare peisaje pentru partenerii mei de drum au fost cele din parcurile naționale din platoul Colorado, sculptate cu măiestrie de râul Colorado și Green River.

In aceste zone izolate, aflate la peste 2000 m altitudine, Tesla și aplicația Teslafi ne-au cam pierdut urma, orientarea fiind după hărțile pimite la intrarea în parcurile naționale (tipărite pe hârtie), GPS-ul furnizând informații pe care nu ne-am bazat. Un download la hotel al hărților google a fost de mare ajutor pentru orientarea în terenul spectaculos, dar neospitalier.

Salt Lake City, Grand Teton și Yellowstone

Întorcându-ne în munții și stațiunile ce au găzduit Olimpiada de Iarnă din 2002, în apropiere de Salt Lake City, peisajul a devenit din nou familiar, asemănător cu profilul unor creste și vârfuri din Carpați sau Alpi. Doar pădurile de aspen (un plop de munte caracteristic continentului nord-american), colorate în galben, trădau că suntem pe alt continent, din nou la peste 2000 m altitudine.

Ultimele două parcuri naționale vizitate, Grand Teton și Yellowstone, pot fi destinația unei vacanțe frumoase în natură, dar anotimpul târziu, temperaturile negative și câteva trecători și cabane închise ne-au avertizat că este timpul să pornim spre casă, înainte ca iarna să pună stăpânire pe serpentinele ce șerpuiesc pe coamele golașe.

La fel ca în urmă cu doi ani, a fost nevoie de un ocol spre nord până la Supercharger-ul din Billings, Montana, distanța între cel din West Yellowstone și Sheridan, pe traseul mai scurt direct spre est, fiind mai mare decât autonomia TM 3 la temperaturi negative.

Desi am parcurs mulți km în această excursie, distanțele fiind foarte mari, obiectivele principale au fost câteva trasee pitorești din munți, unde te mai poți bucura de liniște, aer curat și vietăți curioase de prezența omului.

Windy – o aplicație utilă și pentru electromobiliști

Pentru a ajunge din Motor City (Detroit, Michigan) la zonele pitorești din sud vestul SUA trebuie mai întâi traversate două zone vaste, dar mai puțin interesante pentru turiști: preeria, devenită zonă agricolă, și deșertul, unde se instalează în prezent tot mai multe centrale fotovoltaice și eoliene.

In ambele zone, lipsite de pomi sau tufe, este extrem de dificil de identificat dacă și din ce direcție bate vântul. Verificarea consumului instantaneu poate ajuta la depistarea inamicului nr. 1 al bicicliștilor și electromobiliștilor: vântul, care bate aproape întotdeauna din față 🙂

Foarte utilă ne-a fost în această excursie aplicația Windy, dezvoltată pentru navigația cu vele, care indică direcția și intensitatea vântului, cu foarte bune rezultate pentru următoarele 24 ore.

Foto credit: Helmut Theil