by Când am cumpărat Dacia Spring, prima noastră mașină electrică, în septembrie 2021, planul era să reducem costurile cu combustibilul, încărcând de la sistemul fotovoltaic al casei dar acceptând în același timp că mașina electrică ne va limita drastic deplasările extraurbane.
Cu Springul nu ne-am gândit să mergem în Thassos de exemplu, cu toate că știu oameni care au fost.
Cu Kona însă, aproape jumătate din cei 34.000 km parcurși din septembrie 2023 și până în aprilie 2025 au fost călătorii lungi, în țară și în străinătate. Cele mai lungi trasee au fost în Croația de două ori (fiecare de câte 3200 km), în Turcia (1500 km) și în Serbia (1000 km), dar și prin Bucovina (1000 km) sau la mare.
Condusul unei mașini electrice în afara autonomiei date de încărcarea de la sistemul fotovoltaic al casei generează întrebarea: Unde încarc pe traseu pentru a ajunge la destinație?
Răspunsul are în vedere două elemente: tipul mașinii electrice și distanța care se vrea a fi parcursă. De exemplu, pe baza datelor acumulate cu ocazia a trei deplasări, cu Kona încărcată la 100% pot parcurge dintr-o bucată cei 310 km până la Constanța și tot mi-ar mai rămâne cel puțin 120 km autonomie.
Precizez de la început că materialul prezintă exclusiv opiniile mele, bazate pe experiențe personale, care pot diferi de cele ale altor utilizatori. De asemenea, precizez că nu fac reclamă sau anti-reclamă unor furnizori, scopul materialului fiind de a oferi informații posesorilor mai noi de mașini electrice sau celor care intenționează să achiziționeze o mașină electrică dar se gândesc că vor avea dificultăți în a încărca dacă aleg să facă trasee mai lungi.
Așadar, unde încarc eu atunci când am de făcut un traseu mai lung?
Pornesc de la o captură cu folderul din telefon dedicat aplicațiilor de încărcare a mașinii.
Pe lângă PlugShare, aplicație esențială pentru planificarea unui traseu mai lung, numai pentru România am instalate nouă aplicații. Celelalte două aplicații sunt pentru călătoriile în Bulgaria (Fines Charging – dar în Bulgaria poate fi folosit și Eldrive) și în Croația (Elen). Elementul comun al acestor aplicații este modul de înregistrare: instalarea aplicației, crearea unui cont și înrolarea unui card bancar valid.
În România sunt mai multe aplicații care pot fi folosite, însă utilizarea lor este extrem de rară pentru mine. În principiu, eu prefer Eldrive, ELMotion, Plugpoint și Tesla (în această ordine), dar au fost situații când a trebuit să le folosesc și pe celelalte deoarece în zona unde voiam să încarc nu erau disponibile cele preferate de mine.
Ordinea preferințelor mele de încărcare este dată de ușurința modului de încărcare, puterea și disponibilitatea stațiilor și modul în care se realizează plata.
Eldrive
Dintre toți furnizorii de soluții de încărcare, cel mai mult apreciez Eldrive.
Ușurința încărcării. Funcția Autocharge face toți banii. Ai cuplat cablul la portul de încărcare al mașinii și încărcarea pornește fără alte complicații. Aplicația este prietenoasă, permite o înregistrare rapidă și oferă multe informații despre încărcarea activă și despre istoricul de încărcare. De asemenea, am apreciat serviciul de call-center care a fost disponibil oricând am avut nevoie.
Puterea. Stațiile Eldrive sunt în general stații de putere mare. Uneori eu chiar abuzez de aceste stații pentru că degeaba stația îmi oferă 150 kW, dacă mașina mea nu poate să tragă cu mai mult de 77. Cu toate acestea, prin țară mai sunt și stații din generația mai veche, de 50 kW.
Disponibilitatea stațiilor. Singurele probleme pe care le-am identificat la stațiile Eldrive au fost legate de ocuparea abuzivă a spațiilor de încărcat de posesorii de mașini termice. Ultima experiență de acest gen a fost la Arad, când i-am atras atenția unei domnișoare că Polo-ul ei ocupă abuziv un loc de încărcare. Bineînțeles că nu și-a mutat mașina iar norocul meu a fost că erau mai multe porturi de încărcare libere.
Cum se face plata. Nu este necesar un depozit, la finalul sesiunii de încărcare suma exactă este debitată din contul asociat în aplicație.
Ce nu îmi place. Prețul ridicat per kWh. Se încadrează în media prețurilor furnizorilor din România și probabil este stabilit și în funcție de costul energiei electrice în țara noastră dar, din punctul de vedere al consumatorului, un preț sub 2 lei/kWh ar fi ideal.
ELMotion
Ușurința încărcării. Folosesc aceste stații atunci când nu mă grăbesc și când vreau să fac economii. Aplicația este destul de prietenoasă iar pornirea încărcărcării se face fie fotografiind ID-ul stației, fie introducând manual codul acesteia.
Puterea. Stațiile ELMotion au în general putere de 50 kW. Unele dintre ele sunt realizate în parteneriat cu autoritățile publice care au accesat fonduri europene, astfel că prețurile sunt mai mici decât la ceilalți furnizori. De exemplu, la Pitești, prețul este de 1 leu/kWh dar am găsit și stații unde încărcarea este (încă) gratis.
Disponibilitatea stațiilor. Ca și în cazul celorlalți furnizori, în zonele cu un singur punct de încărcare, am mai întâlnit situații rare în care stația era ocupată de mașini termice.
Cum se face plata. Nu este necesar un depozit, la finalul sesiunii de încărcare suma exactă este debitată din contul asociat în aplicație.
Ce nu îmi place. Stațiile au puteri reduse (50 kW) și uneori nu pornesc încărcarea de la prima încercare.
Plugpoint
Ușurința încărcării. Aplicația este prietenoasă și nu am întâmpinat probleme în utilizare sau în pornirea încărcărilor.
Puterea. Plugpoint are o acoperire națională bună și stații cu puteri de la 22 la 180 kW.
Disponibilitatea stațiilor. Deși am folosit rar aceste stații, nu am avut probleme în a găsi locuri libere.
Cum se face plata. Se solicită în aplicație o sumă (minim 50 lei) și apoi se poate încărca. Problema este că dacă am alimentat contul cu 100 de lei și am încărcat doar de 70 de lei, cei 30 de lei rămân în cont pentru încărcările viitoare. Și dacă se întâmplă ca în cazul meu, să folosesc stațiile Plugpoint de 2-3 ori pe an, ajung în situația de a bloca aiurea niște sume de bani.
Ce nu îmi place. Prețul per kWh este în jur de 2,20 lei dar se percepe și un tarif de pornire de 1,5 lei pe care nu îl înțeleg. Dar aspectul cu adevărat deranjant este principiul de plată pe care l-am prezentat mai sus.
Tesla
La Tesla, pentru că există 2 categorii de prețuri, pentru posesorii de mașini Tesla și pentru cei non-Tesla, încarc doar când fac călătorii în străinătate. Plătesc un abonament lunar de 50 de lei și beneficiez de același preț pe care îl au posesorii de Tesla în toată Europa.
Ușurința încărcării. Odată instalată aplicația și creat contul, se introduce numărul stației și se pornește încărcarea.
Puterea. Nici nu mai are rost să vorbim despre puterea de încărcare a stațiilor Tesla. Uneori mă simt vinovat că ocup o stație care poate să livreze 250 kW iar mașina mea poate să tragă doar cu 77 kW.
Disponibilitatea stațiilor. Apreciez stațiile Tesla pentru numărul mare de posturi de încărcare. Practic, oricând am avut nevoie, am găsit posturi libere, nu a trebuit să aștept niciodată pentru a încărca.
Cum se face plata. Aplicația blochează inițial o sumă, iar la finalul sesiunii de încărcare, în cazul în care costul este mai mic decât suma blocată, se reține din cont doar suma exactă a încărcării.
Ce nu îmi place. Prețul. Dar având în vedere că încarc doar atunci când plec la drumuri lungi, raportul avantaje-dezavantaje înclină clar în favoarea avantajelor, așa că prețul chiar nu mai contează așa de mult.
În categoria furnizorilor care solicită constituirea unui depozit în aplicație, cu probabilitate mare de a ține sume de câteva zeci de lei blocate pentru diverse perioade, se mai află și EV Spots (România) și FinesCharging (Bulgaria). Pentru o singură încărcare la fiecare dintre acești furnizori, țin blocați de câteva luni 23 de lei în EV Spots și 9 leva în FinesCharging până cine știe când voi ajunge să mai încarc la stațiile lor.
Dintre celelalte aplicații, mai utilizez ocazional Voltrelli. Prețurile sunt în general mai mici decât la alți furnizori (de exemplu, la Ledmaxx Ploiești prețul este de *1,19 lei/kWh) dar de mai multe ori am avut dificultăți în a încărca.
* NOTA: prețul a fost corectat după sesizarea colegilor. Autorul a transmis captarea de ecran cu ultimele încărcări.
În rest, aplicații precum E-charge, Polyfazer și EVConnect sunt instalate doar pentru situații extreme dar nu cred că le-am deschis măcar o dată după ce le-am instalat și mi-am făcut cont. Mai există o serie de furnizori ale căror aplicații fie nu le-am instalat niciodată, fie le-am folosit o singură dată și am renunțat. În general, acești furnizori (marile lanțuri de benzinării din România) au prețuri prohibitive (în jur de 3 lei/kWh), probabil profitând de amplasarea strategică a stațiilor de încărcare, în cadrul benzinăriilor.
Concluzii
Pentru mine, încărcarea de acasă reprezintă principala modalitate de alimentare a mașinii electrice. De la începutul primăverii și până toamna târziu, cu excepția situațiilor în care sunt plecat în călătorii lungi, unde vrând-nevrând trebuie să încarc de la stații publice, încărcarea de acasă se face preponderent de la sistemul fotovoltaic.
În perioada vacanțelor, experiențele ultimilor ani m-au învățat să filtrez furnizorii după criterii precum: ușurința încărcării, puterea și disponibilitatea stațiilor (numărul acestora, amplasarea lor și modalitatea de plată). Prețul nu este relevant însă clar face diferența între a alege un furnizor cu 3 lei/kWh și unul cu 2 – 2,2 lei/kWh.
Indiferent însă de tipul stațiilor și de prețurile de încărcare, stațiile de încărcare sunt peste tot. Nu există pentru niciun posesor de mașină electrică riscul de a nu putea planifica o călătorie lungă în țară sau în străinătate.
Pt mine, ca incepator inca, articolul asta e foarte folositor.
Multumesc.