by Ca să încep cu finalul, în iulie-august 2024 drumul dinspre București spre Halkidiki este foarte usor de parcurs cu o mașină electrică, nefiind nici banal, nici extrem de lung. Noi am fost doi adulți și doi copii cu mașina încărcată pana la refuz cu bagaje.
Am studiat înainte opțiunile de oprire, ca să fie și plăcute, nu doar pentru încărcare.
Am parcurs 2177 km în total, cu un consum mediu de 16.3 kWh/100km și un cost de 640 RON, adică 29 RON/100km, mai mic decât mă așteptam, iar economia vine din faptul că energia pentru primii 330 km a fost încarcată acasă cu 0,8 RON/kWh și pentru alți 730 km au fost încărcați cu 1 RON/kWh la cazare.
In Bulgaria, prețurile de la stațiile rapide la care am oprit eu au fost 1.76 RON/kWh la Fines și 2.3 RON/kWh la Eldrive.
Sunt multe stații pe traseu, dar nu toate sunt grozave:
- fie sunt amplasate bine dar sunt de putere mica,
- fie sunt de putere excelentă dar nu au toaletă, magazin,
- fie au de toate dar sunt în Sofia sau alte orașe, pentru care m-aș abate mai mult de la traseu,
- fie sunt în vreo rețea care presupune o aplicație în plus.
Am avut suficiente opțiuni disponibile și am planificat opririle la stații amplasate bine, de putere mare și cu servicii decente. Am decis să folosesc doar rețelele Fines și Eldrive din Bulgaria și le-am pregătit înainte de plecare.
La Eldrive am avut o reducere de 10%, dar mai sus am prezentat costul fără reducere. La Fines se vede că este mai ieftin fără nicio promoție.
Bulgaria stă bine la capitolul incarcare, dar stațiile din Grecia nu mă atrag ca amplasare, număr, sau putere, iar din acest motiv nu am vrut sa opresc în Grecia. Asta a însemnat să fac o pauză la Kulata, exact înainte de vamă. Cu cei 53 kWh utilizabili ai ID3-ului meu a fost o bilă neagră, dar nu ceva crucial (am mai discutat că 58 kWh nu este capacitatea pe care o poți folosi în plaja 100%-0%).
Pauzele și locurile în care am oprit au fost plăcute, curate și interesante pentru copii. Am stat după mașină să încarce fără să facem ceva anume doar la această oprire în Kulata, vreme de 20 min. Am estimat greșit la Pravets și dacă stăteam încă 5 minute ajungeam la Kulata fără să mai opresc la Studena. Timpul total nu scădea cu mult, dar mâncam la Hesburger în loc de KFC (care a fost oribil) și atunci optimizam folosirea timpului. De altfel, la întors am avut pauze de încărcare mai lungi per total, locurile de oprire au fost distanțate mai echilibrat și nu am stat deloc după mașină, ba chiar invers.
Lăsând la o parte acest mic inconvenient, drumul în sine nu a fost problematic, cel mai important aspect pentru mine nu a fost drumul până în Grecia, ci să mă asigur că pot încărca la destinație. Și am reușit.
Per total, călătoria a fost peste așteptările pasagerilor.
Vacanța ne-a plăcut foarte mult, recomand brațul Sithonia mai mult decat Kassandra în ceea ce privește numărul, calitatea și varietatea plajelor, noi preferând să mergem la plaje diferite și cât mai sălbatice în fiecare zi. Am încărcat la cazare și nu am avut nevoie să încarc la plajă; dar nici nu am găsit stații la plajele pe care le-am vizitat. Multe beach bars erau alimentate cu generatoare (cele izolate), sau cu un fir electric firav adus de la cea mai apropiată casa.
Pentru situații disperate pot sugera porturile maritime și campingurile, care au de regula multe prize contra-cost pentru vase/rulote. La acest capitol Grecia stă bine, dar tot nu mi-aș planifica un concediu bazându-mă doar pe astfel de prize.
Daca nu încărcam la cazare îmi era mult mai greu.
Cifre
La dus drumul a fost de 811 km, cu un consum mediu de 15.8 kWh/100km. Am plecat cu 100% de acasă, am făcut 3 opriri pe drum, toate în Bulgaria, în mod intenționat. În total pauze de 100 minute, cu un cost de 234 RON.
Prin Grecia am mers 518 km pe perioada concediului de o săptămână cu un consum mediu de 17.2 kWh/100km și am încărcat doar la cazare, cu un cost total de 110 RON (110 kWh la 0.2EUR/kWh). Am încărcat cu 220V * 10 Amperi = 1.8-2 kW după pierderi. Pierderile au fost intre 25% și 30%. Costul include tot ceea ce am încărcat, nu doar ce a ajuns în baterie.
La întors am mers 848 km, cu un consum mediu de 16.3 kWh/100km; am plecat cu 100% de la cazare și am oprit de trei ori pe drum, doar în Bulgaria. În total pauze de două ore, cu un cost de 295 RON. Din acest cost, energia încărcată la cazare cu 1 RON/kWh a fost 50 RON (am rotunjit la 50 kWh).
Pentru bateria cu capacitate reală disponibilă de 52-53 kWh a ID3-ului meu ar fi fost la limită să fac doar două opriri pe sens, iar concediul nu este ocazia ideală să iau riscuri. Ori riscam, ori trebuia să opresc în niște locuri dubioase, ca să se potrivească cu momentul când mă apropiam de 0%. Un astfel de scenariu ar fi însemnat că nicio oprire nu era în locuri prietenoase, ci trebuia să aleg stații în locuri precum:
- lângă un magazin de construcții rural,
- în spatele unei clădiri vechi,
- la vreo benzinărie mică, fără toaletă sau mâncare/cafea,
- stații mai lente (50 kW)
- sau devieri spre orașe mai mici, care nu erau neapărat în drumul meu.
De la bun început am pornit cu ideea că nu mă voi baza pe un scenariu ideal. Am făcut și erori de planificare, dar una peste alta în jumătate din opriri nu am încărcat în plaje optime ale bateriei.
Ca o paranteză, orice stație de 50 kW era o comoară acum câțiva ani la drum lung, dar acum strâmbăm din nas la ele, pentru că sunt prea lente. La întoarcere am oprit la stația de la OMV Pleven – Eldrive de 50 kW. Aveam nevoie de 10 minte, dar am stat 40, pentru că era și un loc de joacă și aveau înghețată…
Nu am mai oprit până la București și am ajuns acasă cu 27% SoC. Nici la Pod la Giurgiu nu am prins coada.
Privind retrospectiv am observat că puteam ajunge de la Shell Studena (înainte de Sofia) până la OMV Giurgiu sărind complet peste Pleven, și cu o mică marjă. Dar tot nu recomand astfel de experimente în concediu.
Intr-o situație ambițioasă puteam reduce pauzele totale la doar 30-45 de minute pe sens cu o mașină clasica.
Așa că am tras linie și am considerat că am adăugat circa o oră pe sens pentru pauze pe care altfel le-aș fi evitat cu o mașină clasică.
Singura problemă cu stațiile de încărcare pe drum a fost în Bulgaria la prima oprire, pe drumul de întors la Marikostinovo: aplicația Fines nu mergea, iar după 10 minute de re-starturi și încercări (acompaniate de înjurături), am realizat că era din cauza că traficul de internet din roaming-ul meu se oprise cumva și a rămas așa câteva ore; odată ce am realizat care este cauza am rezolvat cu hotspot și mi-am văzut de treabă fără alte probleme. Bineînțeles că și-a revenit de la sine mai târziu, când nu mai aveam nevoie.
La tipul ăsta de problemă nu mă gândisem înainte.
Încărcarea la cazare a fost rezonabil de comodă; elementele incomode au fost:
- faptul că a trebuit să folosesc aproape mereu prelungitorul meu de 15 metri, pe care nu voiam să-l las ziua în soare, așa că îl strângeam dimineața și-l întindeam la loc seara. Priza era la poartă, dar ajungeam înapoi la cazare printre ultimii seara și parcam unde găseam liber.
- puterea mică era suficientă pentru ce am avut nevoie să mă plimb absolut neîngrădit și să pot pleca cu 100% înapoi spre casă, dar însemna că trebuia să încarc aproape zilnic; cu alte cuvinte, eu voiam să fac plinul, dar puteam alimenta doar de 50 lei pe noapte.
Benzina ar fi costat 815 RON la un consum ambițios de 5l/100km și un preț al benzinei de 7.5 RON/l dacă mă organizam astfel încât să nu alimentez deloc în Grecia.
Diferența de cost între benzină și electric pentru acest drum înseamnă de fapt o economie pe care o rotunjesc la 200 RON.
In total am „plătit” cu 2 ore în plus la drum, plus efortul de a pune mașina la încărcat în fiecare seară și am primit la schimb pauze de odihnă mai mari cu 2 ore și opriri în locuri mai bune. Economia de aproape 200 RON nu a rămas în buzunar, dar las poze cu lucrurile cu care m-am recompensat de acest buget, cu rezerva că prețul mai mic este conjunctural și oarecum o excepție datorată încărcărilor lente și ieftine la priza casnică; încărcarea la stații publice poate fi mult mai scumpă, mai ales în Grecia.
