Comparatie consum Skoda Octavia TSI – Hyundai Ioniq electric

In cautarea unor informatii despre consumul real din circulatia de zi cu zi si impactul sezonului rece, am primit mai intai o mana de ajutor de la Mihai Roman pentru o buna comparatie Hyundai Ioniq electric – hibrid.

Cel de al doilea set de date zilnice, intre 1 august si 31 ianuarie (6 luni), ne-a fost furnizat de Marius Barsan, un vechi colaborator al proiectului Electromobilitate. Marius este din vara proprietarul unei Skoda Octavia 1.4 TSI cu cutie automata, un automobil apropiat ca dimensiuni de Ioniq, dar cu o alta destinatie de utilizare. In timp ce Octavia este ideala pentru drumuri lungi si vacante, Ioniq a fost conceput ca un automobil confortabil si economic pentru oras.

Din tabel rezulta asemanarile si diferentele intre Octavia si Ioniq, Skoda fiind mai mare si dotata cu un portbagaj generos, tocmai bun pentru concediile cu familia. In ciuda dimensiunilor ceva mai mici, Ioniq-ul are mult spatiu interior (ampatament mai mare ca Octavia), dar greutatea acumulatorului adauga 300 kg la cantar, reducand considerabil sarcina utila si volumul portbagajului fata de Skoda.

Parcursul zilnic si total

Analizand cele 184 de zile (intre 1 august 2019 si 31 ianuarie 2020) constatam ca Skoda nu a fost utilizata 44 de zile (grad de utilizare 76%), in timp ce Ionica s-a odihnit 33 de zile (grad de utilizare 82%).

Stiind ca unul din criteriile considerate de Marius, pentru alegerea noului vehicul al familiei, au fost drumurile de la Sibiu la Bucuresti si vacantele, am fost surprinsi sa vedem ca, in acest interval de timp, doar 10 calatorii au fost mai lungi de 200 km. Ionica a trecut de 3 ori peste limita autonomiei electrice in acelasi interval de timp, avand nevoie de reincarcare.

Din start trebuie subliniat ca in timp ce reincarcarea pentru o masina electrica poate fi o bataie de cap, datorita retelei insuficient de dezvoltata, a aplicatiilor multiple, diferite pentru fiecare furnizor, si a statiilor defecte, alimentarea cu benzina este simpla si rapida. Numeroase statii de combustibil concureaza pentru atentia calatorilor, limitarile impuse de „autonomie”, nefiind un motiv de planificare a unei calatorii lungi.

In schimb proprietarii de automobile electrice, se vad obligati sa se inarmeze in prezent cu aplicatii multiple, pentru a identifica locatiile punctelor de incarcare, fara sa stie intotdeauna ce-i asteapta la fata locului … de aici provinde termenul de „charge anxiety„.

NOTA: aceasta realitate despre incarcare si lipsa de comunicare cu statiile este o situatie temporara. Privind la modul cum identifica sistemul de navigatie Tesla atat statiile libere Super Charger, cat si Destination Charger disponibile pe traseu si simplitatea utilizarii acestora, anticipam ca astfel de sisteme vor fi utilizate de toti producatorii, intr-un viitor cat mai apropiat.

Consumul mediu si costuri

Dupa sase luni, Marius a acumulat cu Skoda 8410 km, cu un consum mediu de 7.02 litri benzina pentru 100 km, reprezentand cheltuieli de 42 ron/100 km (cost total 3642 ron, pret benzina 6 ron/l). O buna parte au fost parcursi pe autostrada cu masina incarcata cu patru persoane, bagaje si patru biciclete in suport, pe carligul de remorcare. Deocamdata la majoritatea masinilor electrice producatorii nu permit montarea unui carlig de remorcare, ceea ce face mai dificil transportul bicicletelor.

In acelasi interval de timp, Ionica a parcurs 8802 km, marea majoritate in oras, cu un consum mediu de 14.3 kWh/100 km, costul cu energia fiind 9.17 ron/100 km (cost total 807 ron, pret curent la priza 220V la Porsib: 0.64 ron/ kWh).

Consumul in oras

Fiindca ambele automobile au fost utilizate cel mai mult timp in oras, am analizat mai in detaliu consumul inregistrat la drum lung si in regim urban.

Nu este o noutate faptul ca un motor cu ardere interna este mai economic in regim stabil, la drum lung. Informatiile furnizate de aplicatia skodaauto.connect confirma acest lucru, consumurile cele mai mici fiind inregistrate la drumuri mai lungi, chiar daca media orara este mai ridicata.

In schimb cele mai mari valori sunt inregistrate la drumuri scurte in oras, cu medie orara mica datorita mersului in coloana. Cu toata dublarea consumului iarna, nu am auzit vorbindu-se de „reducerea autonomiei” in sezonul rece la automobilele clasice, desi este evident ca un plin de benzina iarna in oras, ajunge doar pentru o jumatate, sau mai putin, din distanta parcursa la drum lung vara.

Motivul este aceasi realitate a alimentarii rapide si facile, spre deosebire de incarcarea lenta a unui automobil electric. Pretul achitat la pompa inglobeaza atat ineficienta motoarelor cu ardere interna in regimuri tranzitorii, cat si pe cel al lipsei recuperarii energiei prin franare regenerativa, atat de indragita la modelele electrice.

Concluzii preliminare

Un automobil spatios si economic ca Skoda Octavia pare de neinlocuit deocamdata cu unul electric pentru concedii si alte drumui lungi.

Realitatea este insa ca doar 7% din calatoriile lui Marius in primele sase luni se incadreaza in aceasta categorie. 93% din utilizarea Skodei a fost pentru drumuri in oras sau altele mai scurte de 200 km, ce pot fi acoperite usor cu un automobil electric.

Ramane sa urmarim pe termen mai lung cazurile de utilizare specifice, calatoriile lungi cu Octavia si naveta in oras cu Ionica. Paralela economica intre Octavia 1.4 TSI si Ioniq electric ar putea sa ne duca la concluzia ca se poate convietui cu un automobil electric compact de oras 90% din timp, iar pentru concediu vom inchiria un automobil cat mai mare.

Pentru pasionatii de ciclism, cum sunt Marius si familia lui, inchirierea doar pentru concedii sau drumuri lungi a unui autoturism cu motor termic, care sa aiba si carlig de remorcare, este dificila, marea majoritate a masinilor de inchiriat neavand aceasta facilitate. 

Cu ajutorul lui Marius vom reveni la subiect si vom incerca un raspuns cat mai obiectiv, fara sa luam deocamdata in calcul, sau discutie, emisiile motorului cu ardere interna.

Marius Barsan si Dan Boboescu