Despre vorbe și fapte în tranziția spre mobilitatea electrică

După 10 ani în care industria tradițională a ignorat Tesla și „experții” de tot felul au prognozat dispariția iminentă a nesăbuitei aventuri electrice a unui miliardar excentric, ostilitățile au intrat într-o fază nouă.

Indiferent dacă este vorba de Mary Barra, CEO GM, care declara total nefondat că GM ar fi lider în electrificare, sau mai noile atacuri venite de la o serie de executivi BMW, care afirmă că dominația Tesla ar fi luat sfârșit, investitorii se încăpățânează să nu-i bage în seamă și să finanțeze în continuare expansiunea firmei texane.

După un nou trimestru de livrări și profit record raportat de Tesla, discrepanța între vorbe și fapte este tot mai uluitoare.

Sursa: Google

Dacă ar fi vorba doar de Tesla, care țintește în 2022 să producă 1.5 milioane de automobile electrice în cele patru fabrici din Fremont, Shanghai, Berlin și Austin (în ordinea lansării producției), poate că invocarea fanatismului suporterilor (și investitorilor?) ar putea fi o bună scuză.

Dar după ce NIO a depășit grupurile VW, BYD, Ford, GM și BMW, cred că este timpul unei discuții serioase despre valoarea percepută a marilor producători auto tradiționali, comparativ cu startup-urile dedicate producției exclusive de modele electrice.

La cotația actuală pe bursă (57.16 miliarde USD), BMW reprezintă ceva mai mult decât dublul celor 23 miliarde cu care este recompensat Elon Musk (sub formă de opțiuni), pentru rezultatele din primul trimestru. Și atunci cum să nu apară invidia care umbrește rațiunea slujbașilor, de altfel foarte bine plătiți, de la BMW?

Tranziția istorică prin care trece industria auto este probabil cea mai dureroasă pentru firmele care au avut inițiative lăudabile în urmă cu un deceniu, dar pe parcurs au deviat de la încrederea în electrificare.

Cum au pierdut Nissan și BMW avantajul primului venit

Două exemple care au devenit studii de caz și vor fi material clasic la școlile de business sunt Nissan și BMW. Primele modele 100% electrice, Leaf și i3 au fost cu mult înaintea vremurilor.

  • Leaf a fost produs pe trei continente, concept egalat doar de Tesla luna trecută, odată cu lansarea producției la Giga Berlin.
  • i3 a fost un superb exercițiu de inginerie, mergând consecvent pe masă minimă prin utilizarea unei caroserii din materiale compozite și rezistență la înaintare minimă, chiar dacă rotile înguste au devenit subiect de glume.

Cu tot succesul pe anumite piețe, cele două modele nu au generat profitul așteptat, fiind trecute pe linia secundară a resurselor alocate și investițiilor.

Privind la Top 10 al înmatriculărilor din Norvegia în 2022 (imaginea din stânga), piața cu cea mai mare cotă de electrice din înmatriculările noi, vom găsi doar două modele care apar în clasamentul parcului auto electric norvegian.

Pe locul 3 este Tesla Model 3 (Total peste 37.000 exemplare), introdusă publicului european în februarie 2019, iar pe locul 6 Audi E-tron (Total peste 23.000 exemplare). Ponderea cea mai mare în parcul auto norvegian aparține puținelor modele lansate timpuriu, când gama era restrânsa și posibilitățile de alegere foarte limitate.

Cu peste 73.000 exemplare, Leaf domină la mare distanță, urmat de e-Golf și BMW i3. Cum au pierdut Nissan și BMW avantajul primului venit, a devenit deja parte din folclorul electromobilistic.

Contra-ofensiva

Contraofensiva actuală cu modele premium gigantice lansate de experții germani în acest domeniu: Audi, BMW, Mercedes este probabil foarte profitabilă pentru cele trei firme, dar în mod cert nu contribuie semnificativ la problemele legate de adoptarea mobilității electrice în masă. Chiar și marca VW pare că se orientează cu noile modele spre vârful piramidei puterii de cumpărare.

Rămâne să privim cu admirație spre producătorii chinezi? sau Renault, câtă vreme statul francez va mai susține firma în prezent neprofitabilă, care oferă trei modele 100% electrice mai accesibile ca preț: ZOE, Twingo și Spring.

Poate Fiat a găsit punctul de echilibru între volum și profit cu noul 500e? Greu de spus când rezultatele financiare sunt amestecate în marea oală Stellantis, a cărei valoare pe bursă (45 miliarde USD) trădează puțină încredere din partea investitorilor.

Într-o prognoză conservatoare pentru următoarele trei trimestre, Tesla va convinge prin fapte, ridicând Model Y la nivel de lider mondial, iar concurența va rămâne în continuare bâlbâind pe tușă despre pandemie, lipsa de componente electronice, războiul din Ucraina și orice alte motive vor putea fi invocate ca să justifice de ce producția lor nu poate ține pasul cu Tesla.

Mai puține vorbe și mai multe fapte ar ajuta tranziția spre mobilitatea electrică și valoarea pe bursă a producătorilor auto tradiționali.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.