Dacă ați urmărit relatările săptămânale transmise de proprietarii de Zoe, participanți la proiectul Electromobilitate, știți cu siguranță că sunt mulțumiți de alegerea făcută și apreciază mult încărcarea cu 22 kW Type 2, care le oferă un raport optim al vitezei de încărcare, față la înghesuiala de la stațiile publice.
ZOE a dominat ani la rând clasamentele de înmatriculări europene, ceea ce reflectă atât satisfacția clienților, cât și capacitatea de livrare Renault pentru acest model electric. De la începutul anului 2020, pe lângă confruntarea directă cu Peugeot e-208 pentru buzunarul clienților, devine tot mai evident că strategia fostului grup PSA (actual Stellantis), de a diversifica oferta, a cucerit un segment mai mare de piață decât a reușit Renault. Cu toate că ZOE a primit ajutor de la Twingo și mai nou de la Spring-ul importat din China, Stellantis a depășit Renault în clasamentul producătorilor europeni de autovehicule electrice.
Vom reveni în amănunt la statisticile de înmatriculări la finalul lunii iunie, când se încheie trimestrul II și vom trage linia după prima jumătate a anului, dar o privire la situația actuală (pe baza informațiilor de pe principalele 11 piețe europene pentru autovehicule electrice, compilate de eu-evsales) indică cum a reușit Stellantis să depășească Renault și Tesla, cu ajutorul contribuției Opel și a noului Fiat 500e (total înmatriculări Stellantis: 37.785)
De altfel, grupul Volkswagen, aplicând aceeași strategie de diversificare a caroseriilor bazate pe platforme comune, se distanțează în lider absolut al înmatriculărilor europene și în segmentul electric.

Privind Top 15 al modelelor înmatriculate în cele 11 țări europene analizate, regăsim Model 3 la mare distanță de competiție și ZOE pe poziția a doua, fără ajutor de la Twingo și Spring, modele mai accesibile ca preț, care teoretic ar trebui să realizeze volum foarte mare… dacă livrările ar ține pasul cu cererea.
In același timp, grupul VW are cinci modele în top 15 și grupul Stellantis două modele. Concluzia este clară: fără diversificare bazată pe o platformă performantă dedicată variantelor electrice, șansele pentru un loc fruntaș sunt tot mai mici în cel de al doilea deceniu al electromobilității moderne.
Dacă primii zece ani au fost dominați de Nissan Leaf, Renault ZOE și BMW i3, cel puțin până la apariția „fenomenului” Model 3, în cel de al doilea deceniu producătorii au nevoie de o gamă de modele mult mai largă, pentru a acoperi cerințele specifice unor segmente noi de potențiali clienți.
Megane-E


In acest context concurențial, nu este de mirare că Renault a prezentat câteva detalii despre un nou model 100% electric denumit Megane-E, cu promisiunea că livrările vor începe în 2022.
Informațiile tehnice, deși foarte limitate, sunt promițătoare:
- putere: 160 kW (217 CP)
- acumulator: 60 kWh
- autonomie estimată WLTP: 450 km
Anunțul vine la o săptămână după ce Nissan a amânat livrările pentru noul Ariya, cu care Megane-E împarte (ÎN SFÂRȘIT!) aceeași platformă globală CMF-EV, destinată autovehiculelor electrice în cadrul alianței RNM (Renault-Nissan-Mitsubishi), prin urmare așteptăm informații mai concrete despre performanțe și primele livrări pentru Megane-E.
Alternative Renault
In concluzie, un proprietar mulțumit de Zoe, care are în 2021 doar opțiunea spre modele mai mici și mai economice (Twingo sau Spring), va avea de ales începând cu anul viitor între un Megane-E și altceva, oferta europeană și importurile din Asia fiind în creștere rapidă.
Când mă refer la clienți mulțumiți, care rămân cu aceeași marcă, nu mă gândesc doar la calitățile incontestabile aduse de ZOE în universul electromobilistic, ci și la service, update-uri de soft, prețul pieselor de schimb, viteza și pierderile de încărcare.
Alegerea primei electrice este mult influențată de design și campaniile promoționale, testele jurnaliștilor specializați în automobile electrice și opinii culese din media socială sau cercul de cunoștințe. La cel de al doilea model însă, experiența acumulată în viața de zi cu zi alături de primul model electric deschide un alt orizont de înțelegere a nevoilor specifice electromobilistului. Apropos, sperăm că Megane-E va păstra încărcarea cu 22 kW Type 2 și va diversifica opțiunile de motorizare și acumulatori, așa cum o face Nissan cu Ariya.
Consum săptămânal echipa Zoe



Imagini surprinse de Șerban în timpul unei călătorii pe Transrarău
Revenind la cei cinci proprietari de ZOE, participanți la proiectul Electromobilitate și la informațiile comunicate, observăm cum domeniul valorilor de consum s-a îngustat mult față de perioada rece, diferența între minim (12.3) și maxim (14.5) fiind de 18% în ultima săptămână.
In direct cu proprietarii
Parcurs: 775 km
Viteza medie: 50.6 km/h
Consum mediu: 12.3 kWh/100 km
Costuri alimentare: 0 leiVremea amestecată și mai ploioasă nu m-a inspirat la nicio excursie, așa că m-am rezumat la drumurile obișnuite.
Am reușit totuși o vizită în service pentru update la BMS, în rest totul merge ca pe roate…!
Radu, Ploiești
Zoe 41 a parcurs 417 km cu 30km/h și consum de 13 kWh/100 km #urban #Mureș.
Ar trebui cooptați în proiectul nostru câțiva clienți care au pus comanda pentru Spring (și de ce nu și pentru alte mașini) să auzim povestea lor de acum (cu discuții dealer, ce informații au primit, cum s-au hotărât, și experiența cu fonduri Rable Plus etc) și când vor primi mașinile vom adăuga statisticile lor.
Márton, Târgu Mureș
Zoița a făcut săptămâna asta 377 km pe traseele obișnuite, cu un consum de 13.9 kWh/100 km și o viteză medie de 51km/h.
A beneficiat și de update BMS și meniul de energie la reprezentanță.
Ciprian, Suceava
Săptămâna asta Furia a făcut 255 km. Am încărcat 45 kWh cu un cost de 0 ron la o stație publică cu o putere de încărcare de 21kW.
In ceea ce privește datele de deplasare sunt după cum urmează:
– 73 km urbani cu un consum de 15 kWh/100 km
– 181 km pe ruta Suceava-Transrarău-Suceava.



Am plecat din Suceava cu un SOC de 98% și am ajuns acasă cu SOC 50%. Zoe s-a descurcat exemplar pe serpentinele de pe Transrarău și am ajuns la cota 1520 cu un SOC de 65% de la 78% de la poalele muntelui și un consum de 18,8 kWh/100 km final din Suceava.
La întoarcere am recuperat 3% și am ajuns la poalele muntelui cu 68% SOC, iar consumul final de la destinație a fost de 13,2 kWh/100 km.
O experiență frumoasă și relaxantă de duminică.
Șerban, Suceava

Săptămâna trecută am parcurs 687 km cu un consum mediu de 14.5 kWh/100 km, totul conform Tronity.
După update-ul de BMS despre care am vorbit data trecută, am făcut un drum de 100 km (Timișoara – Reșița) pe un trafic relativ aglomerat cu doar 25% din baterie. Ceea ce înseamnă că la o medie de viteză de vreo 75 km/h poți obține chiar și 400 km autonomie cu Zoe.
Darius, Timișoara
Mai vechiul nostru colaborator Marcel Banu din Deva s-a înscris la Dacia Spring și suntem siguri că ne va relata cu multe amănunte aventura sa de la decizie, la comandă și până la recepția visului electric. În plus și alți colegi de echipă sunt în așteptarea unui Spring, așa ca stați pe recepție, dacă vă interesează mezinul electric al familiei Renault.

My lifelong automotive career started with design and testing of ICEs, continued with service and sales, followed by 20 years of global seat design, requirements and knowledge management.
My recent passion for electric vehicles found its home at 24auto.ro and electromobilitate.