by Ușor-ușor, ne apropiem de sezonul de iarnă. Dincolo de capriciile climaterice de care ne ”bucurăm” în ultimii ani, nu putem ignora realitatea unei perioade în care variațile de temperatură zi-noapte depășesc 20°C, cu minime sub 0°C.
Mai mult ca în orice altă perioadă a anului, frecvența traseelor scurte și condițiile de preclimatizare a habitaclului vor influența în mod negativ evoluția consumurilor medii. Știm încă din anii trecuți din informațiile oferite de Attila și Cristian Popescu că un consum mediu de 20-24 KWh/100 Km nu mai este așa de exotic în condițiile unei navete zilnice de 2-5 Km cu degivrare din acumulatorul mașinii și nu cu energie din rețea.
Astfel, în funcție de scenariul de utilizare a mașinii de către fiecare Konaș, diferența dintre minimele și maximele de consum se va accentua. Însă acest lucru nu este de speriat dacă înțelegem și condițiile de ”drum și trafic” în care aceste valori sunt obținute.
Utilizatorii mai noi de mașini electrice, care încă nu au trecut prin experiența unui sezon rece probabil că se vor alerta de noile valori de consum. Dar haideți să facem o analiză a factorilor care influențează cu adevărat consumul și autonomia unei electrice:
Anvelopele
Anvelopele reprezintă singurele puncte de contact între mașină și suprafața de rulare. Suprafața în care anvelopa este în contact cu suprafața de rulare se numeste pată de contact. Această pată de contact variază în funcție de dimensiunile anvelopelor (circumferință și lățime), profilul geometric al anvelopei (forma și structura canelurilor), precum și de presiunea aerului din anvelope.
Toți producătorii indică valoarea presiunii pe care o avelopă trebuie să o aibă la ”rece”. Adică după un repaos al mașinii de cel puțin 4h în temperatura ambientală. Această indicație se află de obicei pe motantul B-stâng al mașinii (stâlpul dintre ușa șoferului și ușa stânga-spate). În mers, în funcție de structura suprafeței de rulare, această presiune se va ridica și până la 3 bari, ca urmare a efectului termic indus de lucrul mecanic în procesul ei de deformare în mers. Pentru Hyundai Kona avem următoarele specificații:
Presiunea aerului in anvelope este un adevart compromis tehnic si trebuie respectata cu strictete. Modificarea acesteia afecteaza multe alte componente ale masinii cum ar fi suspensiile, trenul de rulare, sistemul de tractiune, sistemul de franare. Va recomandam ca in sezonul rece sa monitorizati presiunea in anvelope cu ajutorul indicatorului din masina iar atunci cand este cazul, corectati-o.
Alte caracteristici care afectează performanța consumului unei electrice este și clasa de performanță la aderență a anvelopei, în special performanța în condiții potențiale de acvaplanare (mersul prin bălți / mâzgă / zăpadă topită) și performanța la frânare. Cu cât performanța este mai proastă, cu atât va fi nevoie de mai multă energie oferită de sistemul de tracțiune a mașinii pentru a contracara lipsa de aderență. Atenție însă la recomandările producătorilor și a autorităților pentru identificarea condițiilor optime în care să vă montați anvelopele de iarnă. Dacă sunt săptămâni bune cu temperatura medie zilnică peste 7°C, nu vă grăbiți să montați anvelopele de iarnă pentru că o să compromiteți performanța la frânare.
Recomandarea noastră pentru sezonul de iarnă este o anvelopă cu următoarele caracteristici:
Clasă de aderență: minim C, preferabil B
Clasă eficiență consum: minim C, preferabil B
Indice greutate: minim 94 (Kona e o mașină destul de grea, în condiții normale de utilizare sare de 1800 Kg)
Indice viteză: minim H, dar atenție și la recomandarea producătorului, pentru Kona fiind recomandat V
Nivel zgomot: 69 dB
Personal, pentru sezonul rece voi folosi anvelopele achiziționate anul trecut ce au caracteristicile B B 98 V 69db. Încă nu le/am montat, temperaturile medii zilnice fiind încă peste 7°C.
Degivrarea și climatizarea habitaclului
Nefiind necesară pornirea unui motor termic pentru preclimatizarea mașinii (evitând astfel zgomotul și mirosul neplăcut de noxe), mai toate mașinile electrice au posibilitatea de preclimatizare de la distanță, aceasta asigurând și degivrarea vehicului.
Indiferent că electricele noastre au pompă de căldură sau nu, energia necesară preclimatizării poate veni din acumulatorul mașinii sau de la rețeaua electrică, atunci când mașina este conectată la un încărcător. Pentru a reduce consumul mașinii, este de preferat ca preclimatizarea/degivrarea să se facă cu energia din rețea, nu cu cea din acumulator.
În acest sens, acolo unde este posibil, este preferabil ca preclimatizarea habitaclului să pornească cu 20 de minute înainte de deplasarea noastră. Mașina va folosi componentele de climatizare la un nivel optim pentru a preveni uzura lor în timp și în special pentru a evita un șoc termic asupra materialelor din interiorul habitaclului, prelungind astfel viața îmbinărilor și a plasticelor (reduce posibilitatea apariției ”greierașilor”). Plus că vei găsi toată mașina degivrată (parbriz, lunetă, oglinzi, geamuri laterale) și un interior numai bun să te așezi în el într-un plover, nu cu geaca pe tine. La Kona acest program ține cam 20 de minute și consumă 1-1,5KWh, conform monitorizării făcute de mine cu ajutorul contorului de priză casnică.
Utilizarea degivrării rapide (te urci în mașină si apeși ”Max”) uzează instalația de climatizare a mașinii, utilizând-o la capacitate maximă pentru o perioadă scurtă de timp. Plus că nu e timp suficient să se stabilizeze temperatura în interiorul mașinii, așa că va trebui să cureți tot tu gheața de pe geamurile laterale. Titus ne-a oferit o monstră din funcționarea degivrării Konei la -4°C (90 secunde comprimate în 4s):
O altă întrebare importană pentru climatizarea pe timp de iarnă este driver only sau încălzire în toată mașina? Iar aici răspunsul este următorul: ești singur în mașina degivrată și ai un drum scurt, atunci – doar dacă dorești -folosești driver only. Cel puțin la Kona folosirea ”driver only” nu pare să aducă prea mari beneficii, e la fel de inutil ca modul de rulare Eco. Altfel, ia și încălzește toată mașina, setând temperatura pe care o vrei și modul de funcționare Auto. Electricele conservă mult mai bine temperatura habitaclului grație numeroaselor fonoizolații pe care le au. Ajută-te de inerția termică astfel dobândită pentru a nu mai solicita aport termic de la instalația de climatizare.
Vremea
Pentru cine își mai aduce aminte lecțiile de termodinamică din clasa a X-a, știm că odată cu scăderea temperaturii atmosferice, densitatea acesteia crește. Creșterea densității aerului presupune și creșterea rezistenței la înaintare a mașinii, ceea ce presupune un consum de energie suplimentar. Acest efect este sensibil perceptibil și în timpul precipitațiilor. Nu în ultimul rând, cantitatea de apă de pe suprafața de rulare crește deasemeni rezistența la înaintare a autovehiculului, anvelopele fiind nevoite să evacueze apa prin caneluri, întâmpinând astfel o rezistența suplimentară la înaintare.
Aici, singura recomandare este să adaptați viteza la condițiile de drum și trafic astfel încât să mențineți o deplasare în siguranță atât pentru dumneavoastră cât și pentru ceilalți participanți la trafic, totul cu un consum optim de energie.
Nu uitaţi, oricând, puteţi interacţiona pe forum cu proprietarii vehiculelor din flota noastră!
Având în vedere cele prezentate mai sus, experiența konașilor din flota noastră este puternic influențată de tranziția spre sezonul rece.
Dan (B): 327 Km parcurşi cu un consum mediu de 13,8 KWh/100Km
Săptămână aceasta a fost mai bună decât precedenta, iar vremea în weekend a fost mai mult decât grozavă, astfel că am dat o tura pe la Mozăceni să mai rezolv din lucruri. Am avut o încărcare, la Kaufland Valea Cascadelor, pe cupon, după ce la Kaufland Basarab, stația tot afișă că sesiunea a fost încheiată, după ce tocmai pornise.
Între timp a sosit și nota de plată la energie electrică, la întreținere, pentru încărcările de acasă, de la bloc: 257 kWh = 174 RON, ceea ce reprezintă ceva mai puțini bănuți față de ceea ce am calculat eu de-a lungul perioadei de citire a index-ului (503 – 760), care a corespuns cu 28 februarie – 21 septembrie. Inițial am presupus un cost identic cu factura de energie electrică de acasă, adică de ~ 0.74 RON/kWh.
Titus (SB): 579 Km parcurşi cu un consum mediu de 17 KWh/100Km
A venit frigul și în Sibiu, au fost si -4°C dimineața. Ce îmi place mult este că în 30 de secunde pot să plec fără să fac nimic la geamul înghețat!
Andrei (BV): 1219 Km parcurşi cu un consum mediu de 14,8 KWh/100Km
În ultima săptămână am încărcat 215,3KWh cu un cost total de 94,48 RON (0,4394RON/KWh). La cei 67.576 Km pe care îî are, Konița merge șnur, impecabil.
În ultimele două săptămâni am parcurs aceeași dinstanță săptămânală, însă în zone diferite din țară. Prima săptămână a fost făcută în zona Brașov-Cluj-Colibița-Târgu-Mureș, iar a doua in zona Brașov-București-Focșani-Tg. Secuiesc. Vremea a fost aproximativ asemănătoare, ponderea diverselor categorii de drumuri (DN, A, DX, DJ) fiind și ea aproximativ aceeași.
Așa că, și consumul a fost același:
Ah…. duminică am făcut o escapada la Cascada Putnei, din rezervația Parcul Natural Tișița. Un peisaj de toamnă la cote înalte!
Ultimii 10 ani din viata i-am dedicat securitatii ciberneticii, astazi fiind arhitectul la nivel global pentru solutii de securitate in domeniul identitatii si administrarii accesului. Aceasta implicare a insemnat si dezvoltarea unor programe de masterat de securitate cibernetica la universitati din Romania. Iubesc antreprenoriatul si intraprenoriatul, motiv pentru care ma gasiti implicat activ in multe preacceleratoare si acceleratoare de inovatie tehnica, din Romania.
