Konițele SX2 în săptămâna #30 🚘⚡️ și optimistul paranoic

Viața între breaking news și news alert nu este simplă. Avem de-a face cu bătălii dure pentru atenția noastră pe enșpe canale de comunicare. Informația pură și valoroasă e greu de obținut și pare de multe ori că smulge costuri enorme.

Asta spune Harari. Distragerea atenției de la informație e modul șiret prin care ajungem să lucrăm cu percepții, iar lipsa informațiilor primare ne transformă în dezinformați. Este greu să nu ajungi la un mic grad de paranoia cu acest haloimăs global.

După 8 ani și peste 5.5 MILIOANE de km monitorizați săptămânal sau lunar punem informații primare pe blog în fiecare articol. Informații culese de la proprietari-voluntari care își dedică timpul pentru ca aceste informații să răzbată prin desișul cacofoniei informaționale.

Optimism?

Cum ai putea să-ți păstrezi optimismul? De câte ori îmi pun această întrebare îmi amintesc de cuvintele atribuite lui Albert Einstein:

„Nu am talente speciale, sunt doar pasionat de curiozitate!”

Aceste cuvinte mă coboară cu picioarele pe pământ de fiecare dată. Am parcurs în ultimele articole pledoarii pentru electro-stat, electro-continent, iar astăzi suntem în prag de o nouă criză energetică. Practic închidem o buclă:

  • Natura ne-a dat combustibili fosili,
  • ➡️ lăcomia ne-a făcut să-i folosim inadecvat,
  • ➡️ am adus impact major asupra mediului/naturii,
  • ➡️ iar acum natura ne ia energia cu cealaltă mână.

Folosim energia electrică în viața de zi cu zi în toate activitățile personale și profesionale. Mobilitatea electrică modernă este însă ceva nou, nu putem spune că primează în fața unui telefon încărcat cu energie. Acesta e ceva normal. Suntem dependenți de device-uri, lucru care ne face să fim dependenți și de energia electrică necesară.

Utopia telefonului diesel ⛽️

Am fost curios cum ar putea arăta în imaginația lui Google Gemini un astfel de obiect alimentat dintr-o canistră. Îmi amintește de anii ’90, când erai un om important dacă erai văzut în lume cu un „diplomat”.

Iubim această unealtă care a devenit o simplă prelungire a brațului, un obiect care generează palpitații când îl pierdem din vedere. Câți dintre noi am căra o canistră cu 2-3 litri de motorină, în funcție de „autonomia” necesară, pentru a avea energia necesară pentru slide-tap-tap?

Cineva în spate a șoptit revizii … greu de imaginat costul pentru eliminarea DPF-ului dintr-un astfel de device. Nu-i așa? Nu imposibil, suntem curioși și inventivi.

Da, curiozitatea a adus în viața noastră o groază de echipamente alimentate cu electroni. Cum o fi internetul acela imaginar transportat cu molecule? Am fost la benzinărie și mi-au scris filmul în 3 litri de molecule de benzină. Acasă îl încarc în TV cu presiunea de 1Gmoleculă/secundă. Am pompă de presiune dintr-aia … bună! 🙃

Optimismul poate să vină din acest tip de filozofii? Inimaginabile de altfel la acest moment pentru cea mai sceptică persoană aterizată pe acest text. Sau, stai, mi-aș putea încărca telefonul în 5 minute la benzinărie?

Adevărul e că nu știm cum ar fi fost dacă… aici putem consemna telefonul diesel (imagine mai sus), robotul de bucătărie cu motor în 2 timpi sau routerul de internet conectat la țevi sau furtunuri. Dar știm azi cât de utile ne sunt toate aceste echipamente alimentate electric. Și mai știm că nu ne poluează spațiul personal cu reziduuri toxice.

Optimism vs. Crize

Crizele se vor derula zilnic în fața noastră cu repeziciunea frame-urilor/secundă agitate de electroni. E alegerea noastră dacă le vom urma. Sau, dimpotrivă, vom alege să fim optimiști și să încercăm, picătură cu picătură, să ne implicăm în cauze care mai întâi vor diminua, apoi vor șterge crizele.

Pledoaria pentru mobilitatea electrică este una optimistă și începe cu bucuria pentru un parcurs fără zgomot și fără fum la țeava de eșapament. Continuă cu informații clare, ușor de citit și de extrapolat în viața personală. Mai vine cu optimism pentru o zi de mâine cu mai puține emisii, cu mai puține valuri de căldură sau evenimente meteo extreme și nu în ultimul rând vine cu sentimentul acela de a fi un bun străbun. Generația de mâine are nevoie de noi, optimiști și implicați.

Vă așteptăm lângă noi fără talente speciale, doar cu pasiune, curiozitate și optimism. Fiecare picătură contează!

Săptămâna #30 cu numere exacte 🔢

3.100 km au parcurs cele trei #konițe SX2 cu un consum mediu ponderat de 15 kWh/100 km.

Consumul mediu a fost afectat de drumul lung făcut de #konița noastră prin Europa. Detalii în curând pe blog.

Edith & Alex (Cisnădie/SB)

Pentru săptămâna #30, raportul este mai sărac deoarece nu am avut deplasări deosebite. Majoritatea fiind în zona metropolitană Sibiu, cu 2 ieșiri la pescuit în dimineața de marți și joi, pe Olt. Ocazie cu care am testat Kona pe teren mai dificil decât un macadam semi amenajat, aceasta trecând cu brio pe acolo, iar camera full HD de marșarier a fost un mare atu, fiind nevoit sa dau cu spatele vreo 400 m pe un drum îngust cât mașina, pe marginea Oltului.

Datele pe scurt:

  • Distanța parcursă: 561,20 km
  • Consum mediu: 13 kWh/100 km
  • Energie încărcată: 95,70 kWh (35,97 Hidroelectrica + 59,73 PV)
  • Cost: 24,14 lei

Simona & Cristian (Suceava)

Naveta zilnică plus concursul de alergare UTMB de la Câmpulung Moldovenesc.

  • parcursul: 344 km
  • consumul mediu: 11.6 kWh/100 km
  • energie încărcată: 45.43 kWh din PV-uri

Iulia & Cosmin (Jucu/CJ)

După 4.200 km RED revine pe meleaguri autohtone, cu tolba plină de imagini si povești. Săptămâna #30 a fost dominată de drumul de întoarcere din Danemarca, iar datele sunt următoarele:

  • parcurs: 2194.8 km
  • consum mediu: 16 kWh/100km
  • viteză medie: 95 km/h
  • temperatură medie: 19°C
  • energie încărcată: 367 kWh

Doar ~50 km au fost adăugați la drumul de întoarcere din Danemarca, care a constat in 2.143 km. Un parcurs care a însemnat un consum suplimentar de energie. 16 kWh/100km la 1.800 km de autostradă nu e rău. 316 kWh au fost încărcați pe DC de la Ionity și Eldrive, iar 51 de kWh e energie de la soare la stația din garaj.

Cum am spus și în raportul aferent săptămânii trecute, experiența de drum a fost excelentă din punct de vedere al mașinii și al infrastructurii de încărcare. Am găsit în 20 de încărcări 1 stație defectă și o așteptare de ~5 minute până a terminat cineva. Marea problemă, în cazul nostru, a fost să identificăm locațiile care oferă mâncarea potrivită. O poveste tristă este despre cum industria chimică MacDo – KFC – Burger King distrug tot ce înseamnă hrană în Europa … lucruri care trebuie spuse!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.