Spre Lună pe urmele Artemis cu IONIQ 5: Raport la 100.000 km

La începutul acestui an, pe drumul de întoarcere din vacanța de iarnă, IONIQ-ul nostru a atins borna de 100.000 km parcurși. Este adevărat că acest articol a cam întârziat, însă au fost vremuri mai ciudate și mai bine mai târziu decât niciodată, nu?!

Spre Lună, pe urmele Artemis

Probabil că titlul pare să nu aibă legătură cu subiectul articolului, dar promit că o veți găsi de îndată dacă aveți puțină răbdare să îl parcurgeți. O sută de mii de kilometri reprezintă puțin peste un sfert din distanța medie de la Pământ la Lună de 384.400 km, iar în momentul de față, dacă nu se întâmplă nimic ieșit din comun, aș spune că vom ajunge „la Lună” cu IONIQ-ul.

Paralela cu misiunea Artemis mai are o componentă: faptul că designul futurist al mașinii ar putea fi comparat cu o navetă spațială, mai ales la momentul prezentării: februarie 2021. Cel puțin pentru mine design-ul acum nu mai pare ceva ieșit din comun, însă a intervenit și obișnuința după cei aproape 5 ani la volan.

Testul de anduranță: Degradarea bateriei

Dar să vedem cum s-a degradat acumulatorul după atâta drum parcurs. Conform informațiilor oferite de EV Database, bateria IONIQ-ului a avut o capacitate utilă de 70 kWh când a fost nouă. După calculele mele, coroborate din două surse, degradarea ar fi între 0,7 – 2%.

Testul de descărcare l-am efectuat pornind cu bateria încărcată 100% și am parcurs un traseu de 330 km, la finalul căruia am rămas cu 11%. Conform datelor indicate la bord, bateria ar mai putea stoca 68,6 kWh între 0-100%.

Pe același traseu am utilizat și aplicația CarScanner pentru a colecta datele raportate de BMS-ul mașinii. În acest caz am obținut rezultatul de 69,5 kWh. Folosind aceste date raportate la capacitatea de nouă de 70 kWh, rezultă degradarea de mai sus, de maxim 2%.

Intervenții în garanție și uzura consumabilelor

Am întâmpinat două probleme pe parcursul primelor 100.000 km, care au fost ambele remediate pe garanție, niciuna în legătură cu sistemul electric de propulsie.

1. Prima problemă a apărut la radarul utilizat pentru sistemul de pilot automat adaptiv, acesta necesitând înlocuirea.
2. Cea de-a doua a fost un modul de comandă pentru reglajul electric al scaunului șoferului. Și acesta a necesitat înlocuire.

Din păcate, pentru ambele probleme, termenele de rezolvare au fost destul de mari, de 4-5 săptămâni.

Anvelopele nu au avut încă nevoie de înlocuire, nici setul de vară și nici cel de iarnă, chiar dacă cel de vară începe al 5-lea sezon și am rulat destul de mult. Probabil că anul viitor vor necesita înlocuirea… totuși.

Contrar legendelor populare cum că mașinile electrice sunt mașini de oraș, noi am reușit să ajungem în mai multe țări europene la volanul IONIQ-ului. Am vizitat Italia de mai multe ori, atât la munte cât și la mare. Am făcut vacanțe de schi în Austria, am vizitat zone pitorești din Slovenia și am tranzitat Ungaria, Serbia și Macedonia. Am ajuns chiar și la litoralul Grecesc.

Chiar dacă stațiile de încărcare au fost mai rare în Serbia sau Macedonia sau mai dezvoltate în zona de Vest a Europei, nu am rămas vreodată fără curent și nu am stat în spatele TIR-urilor „la aspirație”.

România am străbătut-o pe toate direcțiile, de la Timișoara la Marea Neagră, de la Târgu Jiu la Suceava, de la Vatra Dornei la Craiova sau prin zonele pitorești ale Maramureșului. Drumurile Timișoara – Cluj au fost nenumărate, iar în oraș IONIQ-ul ne-a oferit confortul precondiționărilor, suspensiei confortabile și spațiului de garsonieră.

Recunosc că atunci când vom schimba mașina, îmi va fi greu să nu caut o mașină cel puțin la fel de încăpătoare.

Evoluția infrastructurii: De la emoții, la hub-uri de încărcare

Despre infrastructura de încărcare ar fi foarte multe de spus, mai ales despre cea autohtonă. Dacă în 2021 când am ridicat mașina abia găseam stații care să livreze cei 230 kW pe care îi poate primi IONIQ-ul, astăzi discutăm despre hub-uri de încărcare cu 13 puncte de încărcare rapidă, cum este cel de la OMV Miercurea Sibiului. Pe lângă asta, acum avem oportunitatea de a ne alege furnizorul preferat, fără abateri de la autostradă sau de la traseul nostru, lux la care nici nu îndrăzneam să visăm acum 5 ani.

Costurile la 100.000 km: Electric vs. Combustie

Despre costurile cu încărcarea și întreținerea mașinii: pentru cei 100.000 km parcurși am achitat energie electrică în valoare de 20.800 RON (~4.080 EUR).

Această sumă include atât încărcări gratuite, cât și cele plătite la prețuri mai mici sau mai mari, în funcție de furnizor și de nevoia de încărcare. Nu am căutat cele mai ieftine stații, ci unele cât mai potrivite din punct de vedere al utilității de la momentul respectiv.

Cu ajutorul lui Gemini am realizat și o comparație a costurilor pentru un model cu motor cu combustie internă și performanțe similare, adică peste 200 CP și gabarit similar. Pentru prețul combustibilului am considerat o medie de 7,1 RON/litru pentru benzină și 7,4 RON/litru pentru motorină.

Calcul pentru varianta pe BENZINĂ (2.0 Turbo, ~200+ CP):

Calcul pentru varianta DIESEL (2.0 TDI, ~190-200 CP)

Zilele trecute discutam cu colegii din proiect despre un calcul TCO (Total Cost of Ownership) lansat de George Buhnici într-unul din ultimele materiale de pe YouTube, m-am gândit să includ și eu costurile IONIQ-ului, de la achiziție, la asigurări, energie electrică, revizii, etc., pentru o perioadă de 5 ani și 25.000 km/an. Acesta ajunge la 250.750 RON sau 2,01 RON/km fără a ține cont și de valoarea de revânzare. Calculând-o și pe aceasta, TCO ar scădea la 1,17 RON/km după cei 5 ani.

Revizii și impactul ecologic

Costurile cu cele 4 revizii au însumat încă aproximativ 2.000 RON. Nu aș vrea să fac estimări pentru costul reviziilor în cazul variantelor pe combustie întrucât acestea pot varia destul de mult, însă am certitudinea că ar fi depășit de câteva ori această sumă. Dacă economiile sunt de ignorat sau nu, este la latitudinea fiecăruia să aprecieze, dar noi le considerăm relevante.

Ce este 100% cert e că am evitat eliberarea în atmosferă a unor cantități însemnate de CO2, oxizi de Azot sau particule fine din praful de la plăcuțele de frână. Tot cu ajutorul Gemini am estimat aceste cantități între 19.4 și 21.9 tone de CO₂ netrimise în atmosferă și 6 – 8 kilograme de oxizi de azot (NOx) evitate.

Și apropo de discuri și plăcuțe de frână, IONIQ-ul este încă cu setul original care probabil că va rezista încă cel puțin 100.000 km.

Un pariu câștigat cu electromobilitatea

Dacă acum 5 ani a pleca la drum lung cu o electrică părea o aventură rezervată strict entuziaștilor, cei 100.000 km parcurși demonstrează contrariul. Bateria și-a păstrat aproape integral capacitatea, anvelopele și frânele originale sunt încă pe poziții, iar economia financiară este greu de ignorat, nemaivorbind de cele peste 19 tone de CO₂ care nu au mai ajuns în atmosferă.

Micile probleme de electronică rezolvate pe garanție pălesc în fața fiabilității generale a sistemului de propulsie și a confortului oferit în vacanțele europene. Odată cu maturizarea rețelelor de încărcare, mașina electrică și-a dovedit pe deplin utilitatea. Mai avem mult până la Lună, dar IONIQ-ul este clar pregătit pentru restul călătoriei.