Așa arată un hub de încărcat mașini electrice. Acesta este unul provizoriu, dar de ce n-ar arăta așa tot timpul? Energia poate fi de la stâlpii de iluminat. În parcări publice sau la locul de muncă nu e nevoie de multă putere pentru 8-10 ore de staționare.
După o zi de vineri plină despre care am relatat în detaliu, a urmat etapa a doua.
E sâmbătă dimineața, devreme. Toată săptămâna m-am trezit devreme, la 5.30, și iată că nici ziua de sâmbătă nu face excepție. La ora 7:00 prima mașină ia startul celei de a doua etape. Este o etapă interesantă pentru că urmează urcarea pe Transfăgărășan. Fiind weekend pornirea este devreme pentru a evita aglomerația din weekend de pe acest drum de munte foarte îndrăgit.
Particip la concurs cu un Renault ZOE, 100% electric, primit de la reprezentanța Renault Sibiu, cărora le mulțumim și pe această cale pentru susținerea electromobilității! Alături de mine, copilot, este Alexandru Mărunțel, căruia îi mulțumesc, de asemenea!
Iar dacă tot am ajuns la capitolul ”mulțumiri”, atenția se îndreaptă către toți cei care au făcut posibil acest eveniment ȘI pentru mașinile electrice. Lista e lungă, poate îi pot cuprinde într-un articol viitor. Cu numărul 57 de concurs, plecăm la ora 7:57. Deşi e încă vară, este o dimineață rece, e nevoie și de un hanorac peste tricou. Totuși, deși sunt friguros de fel, gândul deplasării cu o mașină electrică îmi e suficient pentru a rămâne la tricou.
Pentru cei care nu mă cunosc, deplasarea cu o mașină electrică este o pasiune de-a mea. Iar când văd mai multe electrice, care ne arată că se poate, bucuria e și mai mare. Se poate să ne deplasăm în oraș cu mașinile electrice. Se poate să ne deplasăm și în afara orașului cu mașini electrice, aproape la fel ca și cu alte mașini. Sunt colegi care au venit de la București cu mașini electrice. Ori de la Balș. Cu Renault ZOE, cu Mazda, cu Skoda Eniaq, cu Peugeot e-208, cu BMW, cu VW ID.3, dar și cu Tesla model S. Chiar și cu Citroen e-C4, din Bulgaria.
Am pornit la drum fără grabă.
După un drum lejer până la Cornățel, avem prima oprire după ieșirea din Cornățel spre Nucet. Drumul urcă apoi ușor și avem o porțiune de câtiva kilometri cu viteza de 15 km/h. Mergem liniștiti după un VW ID.3, cei de pe locul 2 din prima etapa. Noi… nu știm ce n-am făcut bine, am fost depunctați în vreo două zone, suntem pe locul 10 din 18 după prima zi. Continuăm să mergem după ID.3, iar după ieșirea din Săcădate accelerările sunt puternice. Avem noroc de drum liber și pe tronsonul dintre Porumbacu de Jos și Scoreiu (în zilele precedente – iar după cum am observat ulterior – și în zilele următoare se lucra la drum și erau cozi destul de mari), iar viteza de deplasare este precum la orice mașină cu motor termic.
La câțiva kilometri după Cârțișoara…
… începe urcușul pe Transfăgărășan. Condusul pe urcare a fost sportiv. E incredibil ce cuplu și ce senzație ai la volanul unui Renault ZOE. Are 136 CP, iar cuplul instant (de 245 Nm) își face treaba excelent, mai ales în urcare cum este pe Transfăgărășan! La Bâlea Lac am ajuns cu 57% baterie, iar la coborâre am recuperat energie până la 70%.
Din Sibiu am plecat cu bateria la 100% (bordul indica 353 km autonomie). După 107 km, cu Transfăgărășanul urcat (până la Bâlea Lac) și coborât, am ajuns la la Păstrăvăria Albota cu 70% baterie (și 268 km autonomie).
La sosirea în Sibiu bordul lui ZOE arăta 55% energie (186 km).
În loc de final
Participarea la Transylvania Classic, în special la volanul unei mașini electrice, a fost o experiență foarte interesantă, pe care aș repeta-o și pe care v-o recomand cu căldură. În ziua când scriu aceste rânduri am trecut cu copiii, pe jos fiind, pe lângă o mașină cu motor termic. Șoferul a ambalat puțin motorul, iar mirosul înecăcios de motorină m-a făcut să exclam: – Pentru asta e nevoie de mașini electrice! Iar cel mic (6 ani): – Oh, daaaa!
Inginer ca meserie, voluntar din convingere, dornic sa ajut cat si pe unde pot. Colaborator electromobilitate.com din 2019. Pasionat de vehicule electrice, precum si de orice e in beneficiul comunitatii.
