Cu Hyundai Kona electric prin Europa

sau despre încărcare la drum lung pe autostrăzile europene (I)

Acest articol se dorește a fi un ghid desprins din propria experiență a călătoriei mele cu un automobil electric în Europa. Trebuie menționat că el se bazează exclusiv pe situația existentă în domeniul la finalul lunii iunie 2020 și de aceea recomand ca orice informație cuprinsă aici să fie verificată din nou de către toți cei care vor porni la drum lung.

Dealtfel, și eu voi face același lucru la următoarea călătorie.

După o experiență nu tocmai plăcută la Arad, unde încărcarea la Kaufland s-a oprit înainte ca bateria să ajungă la cele 80 de procente planificate, prima încărcare în afara României a fost la Kecskemet, lângă Decathlon, unde există o stație a celui mai important jucător pe piața maghiară electricității pentru autovehiculele electrice, mobiliti.

Prețul pentru încărcare rapidă este de 80 de forinți pe minut, ceea ce înseamnă aproximativ 1,10 lei. Nu este un preț mare, este adevărat, însă diavolul se ascunde în detalii. Stația este una performantă, un Tritium, dar furnizorul a blocat puterea maximă la 40 KW. În aceste condiții, un calcul simplu arată că prețul pentru 1 KWh este 1,65 lei, ceea ce este destul de mult, dar nu atât de scump precum în România, la Renovatio ori E-ON.

În Kecskemet mai există un încărcător la un hotel, unde tariful este sensibil mai mic, dar unde tocmai încărca un Tesla Model X.

Apoi a venit întâlnirea cu vedetele acestui drum: Ionity și Chargepoint!

În Ungaria există (la momentul scrierii acestui articol) trei stații Ionity, dintre care una este între Budapesta și Gyor, în apropiere de Babolna. Spre deosebire de alte locații în care Ionity a instalat stațiile, aici locația este doar pe sensul dinspre Viena spre Budapesta, dar asta nu este o problemă insurmontabilă.

Sentimentul că sunt încă în estul Europei nu m-a părăsit, două dintre stații fiind inaccesibile din cauza unor fosile parcate în spațiul destinat acestora.

Aici am folosit pentru prima dată aplicația celor de la Chargepoint. Aplicația nu poate fi descărcată din Google Play, ceea ce este iar un lucru care îmi aduce aminte iar de treaba cu estul Europei. O găsisem, totuși, pe alte site-uri și am instalat-o după un timp absolut necesar cuiva care trebuie să își ia inima în dinți pentru asta.

Aici este momentul în care trebuie să fac o paranteză. Folosesc un card atașat unui cont în euro, dar pe care nu depozitez o sumă prea mare. Atunci când este nevoie, transfer dintr-un alt cont suma necesară și astfel sunt sigur că, în eventualitatea că cineva ajunge în posesia datelor mele, nu risc să pierd prea mulți bani.

Revenind la Chargepoint, aplicația este foarte interesantă. Chiar dacă nu poți intra în posesia unui card, pentru că… estul Europei…, telefonul însuși poate fi folosit ca atare, dacă este activată funcția NFC și ecranul este activ. Totuși, am preferat să scanez acel QR-code de pe încărcătorul Ionity și totul a decurs perfect!

Prețul afișat în aplicație este de 0,02 euro pe sesiune, ceea ce este ciudat de ieftin. Ei bine, este ciudat, dar este și la fel de adevărat! Dealtfel, nu am fost taxat deloc la această încărcare.

Cu forțe proaspete, am pornit spre Austria, nu înainte de a stabili care va fi următoarea oprire.

Mulți ar putea spune că ar fi trebuit să folosesc abetterrouteplanner pentru a stabili etapele de drum. Am preferat să privesc traseul propus de această aplicație mai mult ca pe o sugestie, mai ales că plănuisem să opresc pentru o noapte în Austria, în apropiere de Linz, pentru că, orice s-ar spune, un somn bun necesită un pat bun.

Austria este mult mai aproape de lumea electromobilității. Stațiile de încărcare sunt mult mai des întâlnite, iar anxietatea golirii complete a bateriei este chiar mai puțin decât un vis urât.

În Austria sunt câțiva jucători importanți pe această piață. Ionity este prezent, desigur, dar Smatrics, Wien Energie, Ella, da emobil trebuie, deasemenea, menționați. Am încărcat câțiva KWh la Boheimkirchen, aproape de autostradă, unde există o stație rapidă a celor de la EVN, care este un furnizor de energie pe piața locală și care se adresează în mod special clienților cu abonamente de furnizare a acesteia pentru locuințe și afaceri.

Totuși, folosind aplicația mobility+, foarte utilă mai ales în Germania, rețeaua nu este inaccesibilă.

Aplicația este creată de EnBW un alt furnizor german de energie. Nici ea nu poate fi instalată direct din Google Play, dar am tratat problema în același mod precum în cazul Chargepoint. Prețul a fost de 0,49 euro pentru 1  KWh, ceea ce este un cost normal în Austria, după cum aveam să descopăr o zi mai târziu.

O experiență nu tocmai plăcută a fost alimentarea la stația Ionity de la St. Valentin. Aplicația Chargepoint nu a funcționat, așa că am folosit cardul Maingau.

Maingau este un alt furnizor de energie german, care încă are un acord foarte bun cu Ionity. Cu 0,35 de euro pentru 1 KWh poți folosi stațiile Ionity la puterea lor maximă, dar asta nu și în Austria, unde prețul este cu 0,25 de euro mai ridicat. Modelul lor de preț pentru încărcare este cel din stânga, în cazul clienților non-casnici.

În mod clar, dacă austriecii nu iubesc cardul Maingau, danezii îl urăsc de-a dreptul!

A urmat apoi odihna la o casă de oaspeți aflată la vreo 20 km de Linz, într-o zonă superbă, cu gazde foarte primitoare.

A doua zi am plecat destul de devreme. La Linz am experimentat încărcarea la Ella, lângă un supermarket. 0,50 euro/KWh mi-a reconfirmat că Austria, totuși, nu este prietenoasă cu elecromobilitatea. Cel puțin, nu din perspectiva unui est-european. Ella nu are aplicație, iar site-ul necesită multiple îmbunătățiri. Modelul lor de preț nu corespunde realității celor 0.50 euro/KWh. Totuși, operatorul trimite gratuit cardul RFID clienților din România care și-au creat un cont, ceea ce nu poate fi neglijat, devreme ce nu există o aplicație pentru acest furnizor.

După o oră de condus pe o autostradă extrem de aglomerată, am intrat în Germania care este, din perspectiva unui șofer de mașină electrică, mult mai aproape de ceea ce am numi raiul electromobilității.

Prima experiență a fost la Ionity Passau. Nu este departe de LInz, așa că de această dată nu am folosit Chargemap, ci Maingau, deoarece nu aveam nevoie de prea multă energie, ci doar de câțiva KWh.

Dealtfel, diferența cea mai importantă între Maingau și Chargepoint derivă din modelul de preț folosit.

Pragul este de 22 KWh. Sub acesta, este mai avantajos de folosit cardul nemților, iar pentru mai multă energie, preferabil este de folosit Chargepoint. Implicit, un acumulator mai mare, precum cel de 64 KWh al mașinii mele, va fi oricând mai potrivit pentru încărcări cu plata pe sesiune. Desigur, dacă din diferite motive încărcarea se oprește pe neașteptate, îți vei dori să fi încărcat folosind Maingau, pentru că o nouă sesiune implică o nouă plată.

Dealtfel, Chargepoint nu este singura soluție pentru a încărca plătind sesiunea de încărcare. O alternativă este echarge+, a celor de la Innogy. Rețeaua lor include stații de maxim 50 KW, aproape toate în Germania, iar prețul unei sesiuni este de 7,95 euro.

Cu acumulatorul la 90%, am pornit spre următorul punct de încărcare, Ionity Haidt Nord, aflată la aproximativ 300 km. Cum viteza pe autostrăzile germane este nelimitată pe porțiuni destul de lungi, consumul a crescut oarecum, astfel încât am terminat etapa cu 44 km de autonomie. Tot aici am asistat la încărcarea a două mașini Volkswagen ID3 1ST, despre care am scris un articol dedicat curbei de încărcare. A mai urmat încărcarea de la St. Valentin (Maingau) și apoi cea de la Sevenum, Olanda (Chargepoint), care mi-a permis să ajung la destinația finală, Amsterdam, cu mai bine de 150 km încă disponibili.

Vă invit să observați că prețul pentru 1 KWh la această încărcare nu doar că este la ani lumină sub tarifele practicate de Renovatio sau E-ON în România, ci este inferior chiar și prețului pe care unii dintre noi îl plătesc pentru energia electrică livrată acasă.

O altă aplicație extrem de utilă, dar pe care nu am avut ocazia să o folosesc până acum, este eins E-Mobil. Avantajul major al acesteia este prețul de 32,25 eurocenți/KWh la toate stațiile Allego din Germania, Austria, Olanda, Belgia ori Cehia.

Nu aș putea încheia acest articol dedicat primei părți a călătoriei, fără a menționa Fastned. Rețeaua, pe lângă faptul că este extrem de dezvoltată în Olanda, cu ramificații în Germania și Belgia, este foarte apreciată pentru puterea de încărcare ce poate ajunge la 175 KW, prețul competitiv pentru cei care încarcă mai mult de 50 KWh lunar și, mai mult decât orice, ideea pe cât de banală, pe atât de benefică în țările astea unde plouă des, de a pune un acoperiș peste stații.