by Imediat după prima excursie în țara Hațegului, am pornit în a doua călătorie electrică în zona Beiuș, din Bihor.
Am plecat din Timisoara cu 94% SOC și am ajuns în Oradea la Lidl Shopping City cu 25%, după 177 km, consum 16.1 kWh/100 km și o viteză medie de 76 km/h, folosind autostrada cu 115-120 km/h. Din păcate nu am reușit să încarc aici, pentru că era cineva conectat la stație și nu avea check-in în aplicația PlugShare.
Așadar, am hotărât să merg în parcarea supraterană din centru, de pe strada Independenței, unde am ajuns cu 24% și am încărcat până la 100% în 48 minute, încărcarea fiind gratuită, oferită de Primaria Oradea prin Chargecore (OCPP), nefiind nevoie de card, aplicație sau ajutorul cuiva pentru a încărca. Se folosește softul stației, care la sfârșit iți oferă rezumatul încărcării. Am plătit doar parcarea 3 ron/h.
Una din stații nu era funcțională, la altele erau Dacii Spring la încărcat, din păcate aceeași poveste, nefiind trecuți în PlugShare. Am sfătuit și încurajat să folosească aceasta metodă, pentru un mai bun management al timpului tuturor și al resurselor limitate existente în prezent.
Timpul cât mașina a stat la încărcat, l-am folosit pentru o plimbare prin pasajul Vulturul Negru și prin Piața Unirii.
După alte câteva plimbări prin Oradea am plecat spre Beiuș și pe urmă la Budureasa, unde am ajuns cu 58% după 107 km și un consum de 16.8 kWh/100 km. Aici am încărcat până dimineața, folosind o priza normala pana la 100%. Da, știu că trebuia să pun capacul de protecție pentru conectorii DC, mi-a scăpat complet…
A doua zi, am plecat la plimbare prin Beiuș, Stei iar în cele din urmă la Chișcău unde ne-am cazat la o căsuță, ajungând acolo cu 71% și o autonomie de aproximativ 180 km, nu mai țin minte exact că nu am făcut poză 🙂
Din păcate, în locația respectivă, nu a existat posibilitatea de încărcare la priza normală, situație rezultată în urma discuitei cu proprietarul, care ne-a explicat ca nu are linie separată pentru zona de căsuțe, iar încălzirea era tot pe curent și ar fi solicitat rețeaua. Nu a fost panică, având în vedere cei 71% SOC și distanța până la Oradea, de aproximativ 85 km.
A doua zi am vizitat Peștera Urșilor, aceeași frumusețe ca de fiecare dată, iar pe urmă am plecat spre Oradea, după o plimbare și mâncare în Beiuș.
Am ajuns în Oradea cu 24%, pentru încărcare am ales altă parcare supraterană, cea de lângă magazinul Crișul, de pe strada Brașov. Stațiile sunt oferite tot de către Primăria Oradea, de data aceasta modalitatea de încărcare fiind puțin mai complicată, fiind nevoie de aplicația EVConnect sau apelând la paznicul parcării pentru cartelă, să deschidă și să închidă stația. Încărcarea este gratuită, existând doar costul parcării, de data asta 6 ron, pentru ca am depășit o ora de staționare. Din păcate, și aici aceeași poveste cu lipsa folosirii PlugShare pentru check-in, mai mult de atât, cineva cu un Porsche ocupând stația de încărcare chiar dacă mașina era deja demult încărcată… 🙁
Am încărcat pana la 100% în 55 de min, timp folosit pentru o plimbare pana la Teatru și înapoi, admirând clădirile renovate de pe pietonala Republicii, dar și noile străzi pietonale, totul într-o notă foarte faină, demnă de urmat și de alte orașe, fără doar și poate.
După încărcare, am plecat spre Timișoara, de data aceasta puțin mai repede, vrând să văd cum se comportă la o folosire apropiată de ex Passat-ul B6 diesel, cu diferența autostrăzii, unde am mers 115-120 km/h, în loc de 140 km/h, însă am avut condiții nu foarte bune, temperatura de aproximativ 2-3 grade și vânt puternic (seara zilei de 30 Noiembrie), pe care l-am resimțit pe alocuri, chiar într-o mașină de 1800 kg.
La intrarea în Timișoara, după aproximativ 180 de km și puțin peste 2h, mai aveam 14% SOC (nu am apucat să fac poză), o viteză medie de 75 km/h și o autonomie de 40 km, consumul era undeva pe la 21 kWh/100 km. La stația de încărcare, după o traversare a orașului, am ajuns, după 194 km de la încărcare, cu 8% SOC, autonomie de 20 km și un consum mediu de 20.6 kWh/100 km. Am încărcat în 52 de min, pana la 90%, la Kaufland, cu cupon.
Costul total al curentului folosit în excursie a fost ZERO ron, plus cei 9 ron, costul cu două parcări în Oradea.
Concluzii după două excursii mai lungi cu ID.3
- o mașina ca VW ID.3 cu acumulator de 45 kWh, poate fi folosită și pentru excursii, cu o planificare a rutelor.
- zona Beiuș este ceva mai greu accesibilă din cauza lipsei totale a variantelor de încărcare (DC sau AC), nu există nici măcar un magazin cu această posibilitate pentru moment, așadar planificarea trebuie făcută cu încărcării în Oradea sau la cazări, folosind priza normală de 220 V.
- constat cu dezamăgire diferența uriașă între folosirea aplicației PlugShare pentru checkin la încărcare, între Timișoara și alte zone vizitate de mine. Probabil mentalitatea se va schimba pe măsura înmulțirii proprietarilor de mașini electrice și a nevoii evidente de a folosi stațiile cât mai eficient.
- chiar daca am avut posibilitatea de a face cele două excursii cu un cost de încărcare de zero ron, este doar un cumul fericit de factori, mașina electrică fiind importantă în primul rând pentru:
- plăcerea și ușurința de a conduce,
- mentenanța minimă, în lipsa motorului termic,
- protejarea mediului, circulând fără emisii de noxe și particule, iar în cele din urmă, evident,
- reducerea costurilor de exploatare, cum ar fi costul mai mic al curentului de încărcare, cazul în care este posibilă o variantă gratuită, fiind un bonus, evident, deloc de neglijat.
- înmulțirea proprietarilor de Dacia Spring, dintre care care unii nu au fost pregătiți dinainte, informându-se ce înseamnă și cum se procedează cu o mașină electrică, ne pune pe toți în situația de a fi înțelegători și răbdători, iar pe ei de a învăța și de a acumula experiențe. Văd diferența asta, între o parte din cei ce au luat o Dacia Spring ca primă mașină electrică, pentru că e altceva și e ieftin, cu o informare minimă, cu o înțelegere de nivel minim sau mediu asupra fenomenului, în comparație, cu cei care am luat mașina electrică, după cercetări în prealabil, adaptând nevoile noastre cu posibilitățile oferite de către respectiva mașina, în contextul electromobilității.
- Continui să cred că varianta de deplasare cu mașini electrice merită luată în calcul, îmbunătățită infrastructura în mod constant și susținut, atât de autorități cât și pe partea de turism, în unitățile de cazare, iar utilizatorii să nu se oprească din a continua să înțeleagă cum funcționează aceste mașini și cum pot să folosească avantajele acestora în acoperirea nevoilor personale.
Vă doresc o lună decembrie plină de drumuri bune și cu atenție maximă la sănătate!
