Au trebuit să treacă 6 luni, mai bine de jumate de an, ca să scot ID.3-ul din bârlog și să îl duc într-o mică ieșire. De data asta a fost ceva spontan, mi-am vizitat un bun prieten la Arad, și cât am stat la povești mașina s-a încărcat la stația Renovatio de la Kaufland. Undeva spre după-masă, cu bateria la 100%, am decis să continui drumul înspre Deva via Alba-Iulia, cu stație finală Rimetea în Munții Trascăului.
Ca și timp, din Arad, Google Maps îmi arăta două posibile rute:
- pe A1 înapoi spre Timișoara, apoi Deva și în cele din urma coborâre de pe A1 la Alba Iulia;
- pe Valea Mureșului în continuare după Arad, urcare pe A1 la Deva și coborâre la Alba Iulia;

Am ales varianta a 2-a, drum național, viteză mică de deplasare și mașina electrică fericită + mai puțini kilometri de parcurs. Traseul a fost pitoresc, fără trafic, scăldat în razele calde ale soarelui de vară.

Recomand o oprire la Castelul Regal de la Săvârșin pentru o scurtă pauza și câteva poze. De la Deva am urcat din nou pe autostrada A1 și m-am dat jos abia după Alba Iulia, de unde am început o urcare ușoara spre Rimetea, alături de un apus superb. Pe A1 am mers pe prima banda, la consum, maxim 100-110km/h.

Viața alături de o mașină electrică m-a făcut un șofer mai puțin grăbit, care preferă să aleagă drumuri naționale în detrimentul autostrăzilor — prefer să nu trăiesc cu stresul de a vedea cum scade autonomia la viteza de 130 km/h și să conduc relaxat, la o medie de 80-90 km/h. Faptul că ajung mai târziu cu 30 de minute compensează liniștea mea.

La destinație am ajuns aproape pe beznă și am avut un mic incident. Intrat în Rimetea, după o curba strânsă la stânga, Google Maps m-a anunțat să virez dreapta spre cazare. Puțin obosit, am ascultat orbește doar ca să mă trezesc că botul se inclină la 45 de grade și norocul face că am frânat imediat. Google dorea să mă bage printr-un șanț de scurgere și un drum neamenajat.
Am coborât, am analizat situația…mașina cu roțile din față coborâtă aproape de șanț, dar roțile din spate încă pe asfalt. Nici o problema…îmi zic, ID.3 are tracțiune spate, 200+ cai, ies ușor de aici. Greșit…cu toate eforturile motorului electric, al auto-hold-ului, cele 2 tone plus ale mașinii nu au putut fi clintite nici măcar un centimetru înapoi.
Senzația, să nu aud motorul cum se turează în efortul de a ieși, a fost cel puțin ciudată. Doar cu ajutorul a patru oameni, care m-au împins, am reușit să dau cu spatele și să ies din încurcătură. Încă nu am înțeles pe deplin de ce mașina nu a reușit să își deplaseze masa, deși roțile motrice aveau aderență pe asfalt, iar greutatea era distribuită în spate.
Am parcat în cele din urmă mașina lângă cazare, m-am uitat la baterie care indica o autonomie rămasă de 70km (aveam de făcut aproximativ 62 km pana la Sebeș, unde aveam de gând să încarc) și m-am bucurat de o seară cu prietenii.

Locuri de luat masa:
- Pentru cafea de dimineață cu un view bun, dar și pentru o bere seara recomand Könyvtár kocsma;
- pentru mâncare bună și o panoramă frumoasă, Conacul Secuiesc;

A doua zi, după o drumeție pe munte și o baie de natură, am pornit după prânz înapoi spre Timișoara. Am ezitat mult în alegerea traseului. Știam că voi coborî și cei 60 km de autonomie rămasă (între timp mai făcusem câteva drumuri scurte să mănânc ceva prin zonă), vor fi suficienți să parcurg drumul pana la Sebeș cu ajutorul recuperării de energie la coborâre.
Până la urmă range anxiety-ul și-a spus cuvântul și am ales să cobor spre Turda, unde aveam de gând să încarc, pentru cei 35 km fiind mult mai la adăpost cu autonomia rămasă. În Turda am ajuns cu range de peste 80km (ce înseamnă regenerarea la coborâre și un consum sub 3 kWh/100 km), și mi-am zis că mai bine forțez și merg până la Alba Iulia.
In Alba am ajuns cu range de 20 km, destul de la limită dar liniștitor.

Prima frustrare a venit la stația Renovatio de la Kaufland, unde nu a mers nici un tip de încărcare. După 20 de minute de stat la telefon cu cei de la suport (cu părere de rău, fiecare conversație cu personalul de suport de la Renovatio este fără nici un rezultat, iar Renovatio ar trebui să pună oameni mai calificați pe aceste poziții), am plecat spre Lidl, unde mă aștepta o stație Type 2 pe AC. Autonomie rămasă de 8km și din nou surpriză, stația era nou nouță și încă nefuncțională.
Deja asudat ca un asin (am mers cu clima oprită ca să conserv cei 2% rămași din baterie), am ales să folosesc ultima carte (Sebeș era deja exclus că mai pot ajunge). M-am îndreptat spre bază, stația Moon de 75 kW din curtea Protos SRL, dealer VW Alba Iulia. Am scos cardul WeCharge din dotare și am răsuflat ușurat când mașina a început să consume însetată electroni. Am reușit!…baterie 1% dar misiune îndeplinită, nu am rămas în pana prostului. Primul lucru care l-am făcut a fost să repornesc clima pe maxim pentru a mă răcori, apoi mi-am schimbat tricoul și am mers să îmi iau o apă până mașina s-a adăpat și ea.
După o încărcare de 100% am pornit spre Timișoara:
- 230 km total din care
- 205 km exclusiv de autostradă
Având bateria la 100%, am ales sa rulez normal, cu viteza maximă legală, fără să menajez mașina pe autostradă. Nu am mai mers la consum, și asta s-a simțit. Voiam să ajung acasă, dar în același timp eram curios și de diferențele de consum între autostradă la întors și DN la dus.
Distanță [km] | Viteza Medie [km/h] | Consum [kWh/100 km] | |
Alba Iulia – Timișoara (autostradă) | 230 | 88 | 19.6 |
Arad – Rimetea (DN) – Alba Iulia | 375 | 60 | 13.9 |
După cum se poate vedea din tabelul de mai sus, am reușit să mă apropii de autonomia declarată de VW (375 km VS 420 km), pornind de la SOC 100% și mergând până la SOC 1%. Am rulat pe DN, fără AC, fără bagaje și fără pasageri, încercând să mențin o viteză constantă. Nu am mers neapărat la consum, nu am depus un efort deosebit (probabil la consum reușeam să mai storc încă 30 de km de autonomie).
Dar pe autostrada lucrurile se schimbă, cu un SOC de 100% am reușit să parcurg 230 km, rămânând cu o autonomie de doar 40 km la sosire. E drept că drumul pe A1 a fost însoțit și de o ploaie torențială pe alocuri, în averse sănătoase de vară.
Concluziile le trageți voi, 375 km parcurși pe DN cu o încărcare completa VS 230 km parcurși în mare parte pe autostradă și 40km ramași. Autostrada mi-a topit autonomia cu mai bine de 100km, ceea ce îmi pune semne de întrebare pentru o eventuală deplasare în afara țării, unde aș rula exclusiv pe autostradă.
Încă o mențiune: diferența de consum (în scădere) se simte de abia de la 110km/h în jos. Clima cu AC mai mănâncă aproximativ 1-1.4 kWh în plus.

Drumuri bune alături de mașinile voastre electrice!
Alte experiențe cu ID.3, din urmă cu șapte luni, descrise de Daniel găsiți aici: