Despre utilitatea mașinilor electrice in aglomerațiile urbane

Un prim pas, pentru a începe dialogul despre utilitatea unui automobil electric, este să acceptăm că poluarea este o problemă reală și petrolul o resursă limitată de energie, pentru care merită să investim timpul de a înțelege cum decurge viața de zi cu zi in compania oricărui model electric oferit in prezent de importatori.

Împărtășind experiențele a numeroși proprietari de mașini electrice, majoritatea începători, ne-am propus sa scoatem în evidență în cadrul proiectului Electromobilitate, avantajele reale și barierele ce stau in calea adoptării pe scara largă a mobilității electrice.

Există motive multiple pentru care un astfel de demers este necesar, începând cu rapoartele europene ce subliniază impactul poluării asupra sănătății publice și terminând cu afirmații întâlnite la tot pasul în dialogul privat și în media socială. Câteva exemple:

Omul face un efort să ia mașină electrică, daca e încurajat să o facă. Altfel nu cred că sunt prea mulți care să gândească eco dacă cheltuielile sunt mai mari în timp și bani.

Lipsa puterii de cumpărare anulează avantajul TCO, plus o serie de alte motive… autonomie, durata de încărcare, inexistența infrastructurii de încărcare.

Oferta de modele pentru automobile electrice compacte

Într-un articol publicat la începutul lunii aprilie, am comparat oferta de mașini electrice de dimensiuni compacte, pe baza prețurilor oferite la acea dată de importatori și cu specificațiile tehnice publicate de EVdatabase.org.

Am ales să comparăm consumul pe baza datelor EVdatabase, datorită experienței acumulate după mai mult de un an de utilizare a trei Hyundai Ioniq și două Tesla Model 3, rezultând în valori medii pe lungă durată obținute de echipa noastră, care s-au suprapus cu cele publicate de EVdatabase.org.

Atât oferta de prețuri, cât și datele despre consumul real sunt ajustate periodic, ceea ce ne-a determinat să contribuim la informarea celor interesați cu date reale, furnizate de proprietarii ce au parcat mașinile lor electrice in garajul nostru virtual.

Protagoniștii

In ordinea participării la proiectul Electromobilitate aceștia sunt:

• Laura – Peugeot e-208, Timișoara
• Radu – Renault ZOE Z.E. 50, R 135, Ploiești
• Razvan – Opel Corsa-e, București

O simplă căutare pe blogul nostru pentru „208”, „Zoe” și „Corsa” va rezulta în peste 20 de articole, ce descriu în amănunt decizia de achiziție, modul de utilizare, satisfacția și problemele întâmpinate de proprietarii celor trei automobile electrice până în prezent.

Demolarea miturilor false

1. Inexistența infrastructurii de încărcare

Din start trebuie să subliniem că toți trei pot încărca acasă și utilizează stații publice, pe durata cumpărăturilor sau pentru cele câteva calatorii mai lungi întreprinse în vacanță.

Afirmații de genul „inexistența infrastructurii de încărcare” sunt false, chiar daca distribuția lor și modul de utilizare, al celor (încă) gratuite, dau multe bătăi de cap utilizatorilor din capitală.

Este suficientă o privire la informațiile compilate de firma timișoreană lektri.co, furnizori de stații de încărcare și parteneri ai proiectului Electromobilitate, pentru a înțelege că raportul recomandat de Comisia Europeana de opt vehicule electrice pentru o stație de încărcare este atins în prezent (4245 EV/ 914 puncte de încărcare = 4.6 vehicule/punct de încărcare), iar planurile de expansiune pentru numeroase rețele sunt anunțate tot mai frecvent.

Este absolut corect că distribuția stațiilor este inegală în țară și că utilizarea lor civilizată necesită încă multa educație.

2. Durata de încărcare

Este de asemenea corect că încărcarea unui acumulator durează mai mult decât un plin de carburant.

Considerând însă că cei trei protagoniști ai comparației noastre au posibilitatea de a încărca acasă peste noapte, durata încărcării devine irelevantă. La fel și pentru cei ce pot încărca la servici, soluția pe care am încurajat-o prin exemple pozitive ale firmelor ce au instalat stații de încărcare pentru angajați în Arad, Sibiu și Timișoara.

Pe perioada vacanțelor, trebuie de asemenea subliniat că pe lângă încărcarea rapidă în tranzit, cea mai des utilizată metodă este cea de încărcare la destinație, adesea alegerea cazării făcând-se în funcție de posibilitatea de a încărca la hotel, pensiune, cabana, restaurant, etc.

Întrebarea de bază in fața viitorului electromobilist este dacă durata mai lungă de încărcare, la un drum ce depășește autonomia (reprezintă în general mai puțin de 10% din cazurile de utilizare, ca rare excepții), merită sau nu acel „sacrificiu personal” pentru binele tuturor?

Culmea este că de durata încărcării nu se plâng utilizatori ca Paul Vădeanu, care a acumulat aproape 35.000 km într-o vară cu Hyundai Kona, parcurgând etape de peste 1.000 km pe zi, ci cei ce stau pe margine și privesc „bula electromobilistică” cu neîncredere.

Trei cazuri de utilizare

Cele trei cazuri de utilizare pe care le propunem atenției pe termen lung sunt foarte diferite.

Laura – Peugeot e-208

Laura utilizează electro-leul mic pentru naveta la serviciu în Timișoara, acumulând între 38 km și 130 km pe SĂPTĂMÂNĂ. In contrast cu miturile despre autonomie și durata încărcării, în acest caz real, Laura poate circula cu un plin de electroni două sau trei săptămâni.

Așa cum explica Tudor, o simplă priză casnică in curtea familiei Marchiș alimentează în prezent două mașini electrice și un PHEV. Excursiile mai lungi la Păltiniș, Cluj, Brebu s-au derulat fără vreo dramă imaginată de electro-sceptici la încărcare. Timpul de încărcare poate fi utilizat in multiple moduri plăcute. Este o alegere bazată pe atitudine și responsabilitate socială, nu de grabă individuală.

Razvan – Opel Corsa-e

Răzvan și soția conduc Corsa pe parcursul săptămânii în București, iar la sfârșitul de săptămână pentru călătorii mai lungi. In cele șase săptămâni, de când ne comunică informațiile despre viața de zi cu zi cu Opel Corsa-e, au parcurs între 64 km și 226 km pe SĂPTĂMÂNĂ.

La fel ca in cazul Laurei, un plin de electroni este suficient pentru toate nevoile săptămânale iar încărcarea acasă, nu ridică problema timpului de încărcare, derulând-se peste noapte, la fel cum confirmă peste 90% din electromobiliștii europeni.

Radu – Renault Zoe ZE 50, R135

Radu reprezintă un caz ideal de utilizare al unei mașini electrice și un bun exemplu pentru orice automobilist ce cochetează cu gândul de a face marele pas spre universul mobilității electrice.

Naveta zilnică din apropiere de Ploiești la București, duce la un număr mare de kilometri parcurși săptămânal pe același traseu, care ne va permite să înțelegem mai bine comportamentul lui Zoe iarna.

Deși a scris numeroase articole despre alegerea făcută, despre experiențele acumulate în această vară cu Zoe, atât cu naveta zilnică, cât și pe drumuri de vacanță, Radu ne-a transmis recent primul set de date săptămânale, pe care la vom adăuga graficului de urmărire pe termen lung, dedicat automobilelor electrice compacte, ideale pentru circulația în aglomerațiile urbane.

Am văzut de mai multe ori că faceți o statistică a parametrilor de exploatare la diverse mașini din garajul vostru virtual și m-am gândit că poate este util să vă transmit și eu aceste date colectate săptămânal, mai ales că acum am intrat din nou în rutina drumurilor obișnuite, altele decât cele de vacanță sau excursii.

Iată informațiile din perioada 14-21.09.2020:
Parcurs: 829.4 km

Viteza medie: 44.6 km/h

Consum mediu: 12.3 kWh/100 km

Costuri alimentare: 13.52 lei

Premise: Mod ECO permanent, parcurs urban/pre-urban 30/70%, două persoane fără bagaje, climatizare permanent activă, 50% din parcursul zilnic cu faruri aprinse.

Aceste informații le-am colectat strict din afișajul mașinii, excepție costuri pe care le colectez din aplicația mea CarManager, date pe care le consider certe.

Încărcările periodice le fac de regulă la stațiile de 22 kW și excepțional la stația mea de 7.4 kW, in intervalul aproximativ 20-85% autonomie.

Orice alte informații legate de încărcare, autonomie sau procente de baterie sunt doar estimative și nu cred că au prea mare relevanță.

Singurul lucru de care sunt relativ convins, pe baza recentelor experiențe de drum lung, e că pot parcurge liniștit în condițiile date, în jur de 400 km.

O zi faină și cât mai mulți electroni puși la treabă!

Radu Dimofte, proprietar Zoe ZE50, R135

Cei peste 800 km parcurși de Radu săptămânal, vor rezulta probabil în mai mult de 40.000 km în primul an, ceea ce ne va da oportunitatea de a înțelege și cheltuielile cu reviziile și eventual reparații, de care sperăm să nu fie nevoie.

Deocamdată Zoe reprezintă doar un punct (12.3 kWh/100 km) pe graficul consumului mediu săptămânal, dar suntem convinși că va avea un rol major în adoptarea pe scară mai largă a electromobilității în țară, așa cum dovedește succesul în Europa de mai mulți ani.

După prognozele lui Tudor, descrise in amănunt în lucrarea sa de licență, în următorul deceniu segmentul mașinilor electrice, din totalul vânzărilor de automobile noi in România, va atinge aproximativ nivelul actual (70%) din Norvegia.

În acel moment, deplasarea cu o afumătoare la o manifestație publică sau întrunire cu prietenii sperăm sa fie respinsă cu aceeași convingere cu care astăzi fumatul în birouri este considerat ca fiind dăunător sănătății tuturor.

Dar până atunci… vorba lui Radu „O zi faină și cât mai mulți electroni puși la treabă!”

Radu Dimofte și Dan Boboescu