Informații utile de la proprietari actuali pentru viitori electromobiliști

In seria informațiilor comunicate de actualii proprietari de automobile electrice, apar des economiile realizate cu energia electrică, comparativ cu cheltuielile anterioare pentru combustibil.

Încă din urmă cu trei ani, la începuturile proiectului Electromobilitate, am subliniat că eficiența tracțiunii electrice, comparativ cu ineficiența motoarelor cu ardere internă, reprezintă avantajul fundamentul și justifică trecerea de la un model cunoscut la aventura electrică.

Pe lângă randamentul mult mai bun al motoarelor electrice, utilizatorul beneficiază și de recuperarea de energie prin frânare regenerativă, o importantă componentă a costurilor mici cu energia consumată.

Cu toate acestea, în fiecare sezon rece se declanșează panica consumurilor mari și autonomiei scăzute, care sunt doar parțial înțelese în primul an de conviețuire cu un automobil electric. De obicei, influențate de valori obținute pe distanțe foarte scurte, sau drumuri în oraș cu multe opriri, care permit interiorului să se răcească, aceste creșteri de consum iarna sunt prezentate de electro-sceptici ca fiind specifice tracțiunii electrice.

Doar consumul electricelor crește iarna?

Așa cum vor recunoaște numeroși automobiliști onești, care nu sunt încrâncenați pe râșnitele noastre electrice, și la masinile echipate cu motoare termice consumul crește și implicit „autonomia” scade iarna.

Doar că noțiunea de autonomie lipsește din limbaj, fiindcă rețeaua de stații de combustibil este în prezent acoperitoare, iar alimentarea durează cinci minute, deci nu reprezintă un impediment major la un drum mai lung, așa cum este încărcarea iarna.

Începând din septembrie, am avut norocul să comparăm informațiile colectate de Mircea și Tudor pentru versiunea hibridă și cea electrică a îndrăgitei Kona. Ambele modele fiind noi, achiziționate în 2020 și circulând aproape zilnic în Timișoara, comparația este cât se poate de realistă.

Serialul Kona Electric vs. Hybrid

Ajuns la episodul cu numărul cinci, serialul analizează în detaliu costul total de proprietate al celor doua modele.

Cum discuția de astăzi are ca temă creșterea consumului iarna, este interesant de observat că în fiecare luna, cu excepția decembrie, creșterea de consum a hibridului a fost procentual mai mare decât cea a variantei electrice, implicit și costurile de exploatare au crescut mai mult pentru hibrid.

Luând ca bază de referință, consumul realizat în luna septembrie, când impactul utilizării instalației A/C este minim, observăm că varianta electrică a avut o creștere maximă de consum de 41% în luna ianuarie. Fiind cea mai friguroasă perioadă anul acesta la Timișoara, de unde Tudor a pornit în două călătorii la munte (Semenic și Muntele Mic) cu temperaturi și mai scăzute (până la – 15 grade Celsius), creșterea consumului se poate justifica ușor prin utilizarea intensă a instalației de încălzire.

Varianta hibridă a înregistrat o creștere maximă a consumului de 60% în noiembrie. Temperaturile exterioare afectează în mai mică măsură consumul unui automobil echipat cu motor termic pentru încălzirea pasagerilor, care se realizează prin căldura recuperată, altfel risipita în atmosferă.

Nu este subiectul blogului nostru de a analiza cauzele creșterii consumului motoarelor termice în perioada rece, dar am dorit să subliniez această realitate, de multe ori ignorată, cu un exemplu concret.

Domenii de consum mediu săptămânal

Faptul că șapte proprietari de Kona (3% din vânzările în Romania) ne comunică săptămânal informații despre consum, traseu și condiții de exploatare, ne dau posibilitatea să înregistrăm consumul maxim și minim din fiecare săptămână și să generăm graficul „domeniului de consum” pentru Kona.

Daca aveți în obiectiv pentru 2021 achiziția unei Kona, este foarte probabil ca veți înregistra valori de consum mediu cuprinse între limitele graficului de mai sus, diferite de cel indicat conform normelor WLTP în specificația tehnică.

Sunt necesare câteva cuvinte despre valorile maxime, realizate de obicei la Cluj și Timișoara de doi colegi, care au distanțe zilnice foarte scurte de parcurs până la serviciu și preîncălzesc mașina temeinic, pentru confortul personal și al familiei. Astfel de condiții de utilizare NU sunt cuprinse în ciclul de omologare WLTP, prin urmare consumul din specificația tehnică, care este determinat în condiții standard, nu reflectă cazuri de utilizare individuale.

Ce cheltuieli implică consumul de peste 30 kWh/100 km?

Cele două valori maxime ale graficului depășesc DUBLUL celei din specificația tehnică, dar NU reprezintă un motiv de îngrijorare din punctul de vedere al autonomiei sau costurilor, doar din cel al frecvenței și duratei de reîncărcare la un drum mai lung.

Explicația este ceva mai complicată:

• valorile maxime sunt obținute în săptămânile cele mai reci la Cluj și Timișoara pe parcursul unor drumuri zilnice scurte, de aproximativ 3 km, după preîncălzire pentru confort și siguranță;
• așa cum numeroase exemple de utilizare la drum lung au dovedit, după ce interiorul se încălzește, consumul scade treptat și autonomia estimată afișata la bord este în creștere;
• ambii utilizatori beneficiază de posibilității de încărcare gratuită, prin urmare consumul majorat nu înseamnă automat o pagubă financiară:
• încărcarea se derulează pe parcursul orelor de program sau al cumpărăturilor, prin urmare nu este percepută ca o pierdere de timp;

Chiar dacă încărcarea publică gratuită va fi restrânsă în viitor, majoritatea angajatorilor, care oferă în prezent echipei acest beneficiu, vor fi interesați să păstreze gratuitatea pentru motivarea angajaților.

Studiu de caz

Din mai multe articole scrise de Klara și Attila, ați aflat despre decizia lor de a se desparți mai întâi de un Smart diesel, care a fost înlocuit de unul electric. După un an, cea de a două termică a familiei, un Peugeot 307 SW a fost înlocuit de prima Kona electrică din Timișoara.

Din valorile de consum transmise săptămânal a rezultat graficul alăturat, care INCLUDE PIERDERILE de încărcare. In cazul Smart-ului valorile sunt calculate pe baza indicației contorului plasat la priza de încărcare de acasă, iar pentru Kona, Attila a determinat în vară pierderi de aproximativ 10% la încărcare.

Costul actual al energiei electrice pentru încărcarea automobilelor electrice în Romania variază de la ZERO la 2 lei/kWh.

In graficul de mai jos am considerat costul 0.65 lei/kWh, dată fiind încărcarea acasă a Smart-ului și cea combinată, acasă și la serviciu, a Konei.

Valorile în sine poate nu ne spun mare lucru, decât după ce le comparăm cu cele înregistrate de Klara și Attila cu mașinile avute înainte de electrificarea familiei:

• Smart diesel – 22.27 lei/100 km (nu include întreaga perioadă de iarnă)
• Matiz – 32.16 lei/100 km
• Peugeot 307 SW – 53.92 lei/100 km

In trecut, am centralizat consumurile făcute „din plin în plin” pe site-ul spritmonitor.de și atașez, pentru cele trei autoturisme termice deținute în trecut, „screenshotul” la consumul mediu afișat de aplicația online.

Costul per 100 km nu este relevant pentru că sunt prețuri de carburanți din anii trecuți.

Cel mai puțin reprezentativ, ca valoare de consum, este Smartul ForTwo CDI din două motive: consumul l-am centralizat doar pe o perioadă scurtă februarie-octombrie și costurile de întreținere practic au triplat –  fără exagerare – „valoarea” autoturismului.

Attila Bereczki, Hyundai Kona, Timișoara

Din statistica lui Attila, centralizată pe pagina germană, se vede ușor variația de consum între vară și iarnă.

Variația între consumul minim vara și maxim iarna 33.9%

Variația consumului între minim vara și maxim iarna 48.8%

Ați trecut printr-o experiență asemănătoare sau diferită la schimbarea automobilului personal cu un model electric?

Scrieți-ne pe adresa office@electromobilitate.com sau la rubrica de comentarii. Va mulțumim pentru colaborare!