NIO eT5 – experiențe europene Germania și Olanda (episodul 7)

După vizita din urmă cu trei săptămâni la Zusmarshausen, pentru o schimbare rapidă a acumulatorului la statia NIO Power swap din apropiere de Augsburg, călătoria cu eT5 a continuat spre Stuttgart.

Alături de câteva imagini de la hub-ul de încărcare din apropiere de Augsburg, scriam atunci despre turneul european, ce urma să se bazeze tot mai mult pe swap-uri și tot mai puțin pe încărcări.

Destinația sudică a călătoriei cu NIO eT5 fost Zimmern ob Rottweil, locul unde Rodica și Ioan, prieteni de demult, ne-au găzduit și de această dată cu multă ospitalitate, la fel ca în urmă cu cinci ani în alt turneu 100% electric european, cel întreprins cu veterana TM 3 (Tesla Model 3 LR rwd, 2018).

Ultimele încărcări?

Fiindcă în zona Schwarzwald (munții Pădurea Neagră, locul unde izvorăște Dunărea) nu există deocamdată stații NIO swap, ne-am îndreptat spre Kaufland, unde încărcasem fără probleme Tesla în 2019. Deși era marcată pe ecranul mașinii, stația nu a pornit cu cartela primita de la NIO, având nevoie de o altă aplicație specifică. Ne-am reorientat rapid spre alt punct de încărcare din localitate, unde totul a funcționat perfect din prima încercare (imaginea din stânga), iar 100% SoC a fost atins la priza din garajul gazdelor noastre.

Din nou în Schwarzwald

Până am vizitat frumoasa zonă înconjurătoare, eT5 acumulase destui electroni pentru următoarea etapă, dar curiozitatea m-a determinat să încerc și priza din garajul gazdelor noastre. Era tocmai priza ”buclucașă” la care Tesla refuzase să încarce în urma cu cinci ani. Pentru NIO totul a mers lin, dimineața pornind la drum cu un foarte liniștitor 100% SoC… Încâlcite mai sunt căile electronilor!

Sursa: Plugshare

De această dată traseul prin tărâmul de basm a fost la bordul unui Citroen C3, echipat cu motor în trei cilindri jucăuși, o altă formă de automobil ”eco”, cum zicea colaboratorul nostru ing. Ioan Peia, datorită greutății mici și a consumului foarte rezonabil de carburanți. Așteptăm cu mult interes varianta 100% electrică promisă de Stellantis.

Spre Wiesbaden

Călătoria din sudul Germaniei, în special cea pe Schwarzald Hohenstrasse, pe unde am ales să continuăm călătoria cu destinația intermediară Wiesbaden, a fost la fel de încântătoare ca întotdeauna, succesiunea virajelor fiind o plăcere lină și cursivă la volanul unei ”electrice”.

După un rămas bun de la Helmut, prietenul și colaboratorul blogului nostru pentru ultimele trei ediții IAA, am pornit îngândurați într-o lungă plimbare prin parcul din Wiesbaden, până în zona centrală dominată de clădirile cazinoului și domului.

Al 4-lea swap

A doua zi, călătoria noastră avea ca destinație zona Rotterdam, orașul-port de o diversitate și efervescență rar întâlnită.

A fost o etapă mai lungă, care ne-a coborât la nivelul Atlanticului. O abatere la Maastricht, apoi prin Belgia, a prelungit călătoria și a necesitat două swap-uri în aceeași zi. Cu această ocazie aveam să confirm o afirmație mai veche, care generează multe zâmbete ironice de la electro-sceptici:

  • Pauzele la drumuri lungi sunt necesare în primul rând pentru pasageri (și pot fi bine sincronizate cu încărcările)

Primul swap efectuat la Waldlaubersheim, după aproximativ o oră de la plecare, a durat mai puțin de șase minute, după care ne-am continuat călătoria spre Olanda. După dopuri serioase de trafic în Maastricht și timp pierdut în căutarea unui loc de parcare, călătoria pe drumuri înguste de țară din Belgia a fost fermecătoare.

După o vizita la fortul Eben Emael și o masă de prânz la moara din apropiere, călătoria a continuat spre Rotterdam. NIO a recomandat următorul swap în Olanda, unde urma să ajungem cu… SoC 0% (zero)!

Glumești NOMI?…NOMI fiind asistentul virtual bun la toate, de la executarea comenzilor pe care nu le găseam în meniuri, până la navigație și buletinul meteo din fiecare dimineață, însoțit de urări de drum bun.

Am schimbat de pe ecran destinația spre statia swap de la Maastricht și după altă oră petrecută pe drumuri secundare și dopuri de trafic, am ajuns la punctul dorit, plasat în zona aeroportului.

La fel ca în cele cinci ocazii anterioare, schimbarea acumulatorului s-a efectuat fără cea mai mică problemă, în aproximativ șase minute, doar că de această dată a intervenit din nou nevoia de pauză a pasagerilor.

Ultima etapă a zilei cea de la Maastricht la Rotterdam și apoi în continuare spre cazarea din apropiere de Delft, a dovedit cât de inspirată a fost revenirea la Maastricht pentru swap, traficul fiind blocat pentru mai bine de o oră și jumătate pe centura Rotterdam-ului.

Deși densitatea rețelei NIO power swap în Olanda este acoperitoare, am optat pentru încărcarea peste noapte la hotel, care rămâne cea mai convenabilă soluție, indiferent de țară sau locație, din punct de vedere al confortului, chiar dacă nu și al prețului/kWh, care a fost cu 43% mai mare decât la swap.

Exemple:

  • încărcare hotel: 0.79 euro/kWh (factura din stânga)
  • swap la Maastricht: 0.55 euro/kWh (include 10 Euro serviciul swap)

Amsterdam și din nou Germania

Ultima zi a călătoriei în trei, ne-a purtat devreme dimineața pe plajele de la Hook van Holland și canalul principal de intrare al vapoarelor în Rotterdam, cel mai mare port european. Apoi ne-am îndreptat spre Katwijk pentru încă o întâlnire cu Marea Nordului și o pauză de prânz.

Pe traseul spre Weeze, ce a inclus o scurtă oprire la aeroportul din Amsterdam, nu am avut nevoie de încărcări, dimensiunile Olandei și limitările de viteză la 100 km/h pe autostradă în timpul zilei, fiind prietene bune cu mobilitatea electrică.

Plugshare indică că pe acest traseu am coborât mai întâi sub nivelul marii, înainte de a începe ”urcarea” spre Weeze, destinația noastră pentru o noapte în Germania.

Autonomia oferită de NIO eT5 cu ajutorul acumulatorului de 100 kWh nu a însemnat o călătorie direct la destinație. Pauze pentru pasageri tot au fost necesare. Stațiile erau prezente din abundență pe traseu, dar în colimator era stația NIO power swap din Hilden, Germania, unde urma să mă întâlnesc cu doi foști colegi, interesați de automobile electrice.

Prognoza inițială indica că voi ajunge cu 15% la Hilden, dar vântul ostil și viteza mult mai mare de deplasare pe Autobahn, a făcut ca estimarea să scadă vertiginos spre 10%, o cifră inconfortabilă pentru o zonă năpădită de frecvente blocaje de trafic și ocoliri datorită șantierelor omniprezente.

Am oprit la prima stație rapidă indicată pe ecranul mașinii, dar nu am reușit să pornesc încărcarea cu cartela primită de la NIO. La a doua stație a funcționat din prima încercare și după câteva minute aveam o rezervă confortabilă de electroni pentru destinația Hilden.

In timpul ultimei schimbări rapide a acumulatorului, cea de-a șasea de la preluarea mașinii în 15 aprilie, filmată de Markus și Rudi, colegii prezenți la întâlnirea cu NIO, mă gândeam că o încărcare peste noapte la hotelul din Weeze, m-ar fi scutit de cele două opriri suplimentare pe autostradă, prima eșuată, a doua cu succes, și desigur de sentimentul neplăcut al neputinței, atunci când dansezi în jurul mașinii și încărcarea nu pornește.

Răsfățat de mai bine de cinci ani cu lipsa problemelor de încărcare, folosind doar priza din garaj, stațiile de la destinație și rețeaua Supercharger, cele doua glitch-uri din Germania, la Kaulfland Zimmern și cea de pe ultima etapă pe autostradă, mi-au adus aminte de blestemele la adresa stațiilor nefuncționale transmise de colegii din proiectul Electromobilitate, care se confruntă cu astfel de situații mult prea des.

Din nou la NIO House, Frankfurt

Turneul european de peste 5600 km cu NIO eT5 ne-a purtat prin șase țări (Germania, Austria, Ungaria, România, Belgia și Olanda) și s-a încheiat în 13 mai, acolo unde a început în 15 aprilie, la NIO House în Frankfurt.

Formalitățile de predare ale mașinii au fost la fel de simple, ca cele de la preluare, la socoteala finală adăugându-se o sumă pentru kilometri ce au depășit maximul oferit de NIO pentru o lună: 5000 km.

Cu aceasta ocazie am solicitat un test drive cu fratele mai mare, NIO eT7, despre care voi relata într-un viitor episod dedicat experiențelor din cadrul proiectului Electromobilitate.

Mai multe detalii despre costuri comparative încărcare/NIO swap și câteva concluzii după 5600 km cu eT5 în Europa, vom depăna în următorul episod dedicat comparației cu NIO în Europa și TM 3 în SUA.

(va urma)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.