Inspirat de articolul scris de Cosmin la începutul lunii mai și de cea mai recentă analiză a lui Mihai am zis că e o idee bună să aducem la lumină (pun intended) și mai multe experiențe legate de ecosistemul care se formează în jurul mașinilor noastre. Pe blog găsiți mult mai multe articole decât cele enumerate mai sus, câteva sunt adunate în experiență proprie scrisă de George încă din 2024.
Voi atinge următoarele puncte cheie :
- De ce am decis să montez un sistem fotovoltaic?
- A ajutat la scăderea facturilor la energie electrică?
- Am reușit să amortizez costul investiției? Cât de mult a influențat mașina electrică?
În continuare povestea mea cu actualul sistem fotovoltaic și ID.3. Toate datele au fost preluate din fișierele proprii și articolele postate pe blogul electromobilitate.
Înainte de a începe, o scurtă legendă a termenilor folosiți în text pentru a facilita lectura:
- Energie utilă – cantitatea de energie produsă de sistemul PV care a nu a fost exportată în rețea.
- Grid export 0 – producția de energie este ajustată automat pentru a acoperi exact necesarul de consum, fără a trimite surplus în rețeaua națională.
- An monitorizat – Perioada de 12 luni pentru care am cules date.
- Consum cumulat – cantitatea de energie necesară pentru acoperirea necesarului EV + consumul casei.
Punctul de plecare: 2023. Gratuități, incertitudini și subsidii
Primii doi ani după achiziția ID.3-ului (la sfârșitul anului 2020) au fost, din punct de vedere al costurilor de parcurs în regim urban și extraurban, un pariu câștigător. Stațiile de încărcare din Cluj-Napoca încă ofereau gratuitate; călătoriile mele în afara orașului nu erau frecvente însă tot dacă era cazul, cu ceva planificare se putea găsi o variantă de parcurs mai ieftină sau gratuită. Un sumar al experienței în primul an și cel de-al doilea.
La finalul anului 2022 nu existau prea multe indicii legate de tarifele ce urmau a fi aplicate de către furnizorii de energie sau a providerilor de soluții de încărcare. Un model bazat pe prețuri reglementate și plafonate nu putea ține la nesfârșit, mai ales pe fondul incertitudinii geopolitice din acea perioadă. Așa că am decis să-mi asum un risc și să investesc într-un sistem fotovoltaic, mizând pe faptul că indiferent de ce avea să se întâmple cu prețurile la energie voi avea control asupra unei părți din consumul propriu.
În mai 2023 am pus în funcțiune un sistem fotovoltaic de 7 kWp, cu orientare Est-Vest. Trei ani mai târziu, am la dispoziție luni întregi de date — de la kWh produși până la costul efectiv plătit la furnizor — și pot trasa o imagine concretă despre ce a funcționat, ce m-a surprins și nu în ultimul rând, o reflecție asupra a ceea ce aș fi făcut altfel.
Sistemul a fost cofinanțat prin programul Casa Verde (20.000 RON), restul fiind aport propriu (15.000 RON) iar în decembrie 2026 am adăugat și o baterie de stocare Luna-S1 de 6,9 kWh (21.000 RON) — dar despre asta vorbesc mai spre final, pentru că merită un capitol separat.
Primul an: surprize, ajustări și independență.
Primul an de monitorizare (mai ’23 – aprilie ’24) a fost cel mai instructiv pentru că nu aveam încă reflexele de „utilizator de sistem fotovoltaic”. În Cluj-Napoca, încă oferindu-se gratuitate la stațiile de încărcare (până în decembrie ’23 energia utilă produsă de panouri a fost folosită în principal pentru a acoperi consumul casei. Menționez că sistemul a fost setat pe Grid export 0 – până la sosirea contorului bi-direcțional și întocmirea dosarului de prosumator.
În primele șase luni sistemul a funcționat fără probleme: am consumat din producția proprie în medie 72%, iar consumul nocturn sau anumite vârfuri au rămas să fie acoperite de rețea. Prețurile la energie electrică în acea perioadă (și mai departe până în Iulie 2025) au fost plafonate pe praguri (0,68 RON/kWh < 100 kWh consumați respectiv 0,8 RON/kWh peste 100 dar <255 kWh consumați etc). Următoarele șase luni au fost, evident mai dificile, procentul de utilizare din fotovoltaic scăzând gradual. Minima am atins-o în decembrie 2023 când am consumat din producția PV doar 59,4 kWh, cu un procent de autoconsum de doar 24,94%.
Întrebare : Ce impact a avut sistemul fotovoltaic la încărcarea ID.3 – ului?
Pattern-ul de încărcare a fost unul mixt. M-am folosit uneori atât de gratuitatea stațiilor oferite de primărie, însă comoditatea de a avea un sistem fotovoltaic și o stație de încărcare la îndemână au prevalat, după cum se poate vedea și din grafice:
În primul an de monitorizare am folosit 2.385,95 kWh produși activ de sistemul PV pentru a acoperi un consum cumulat (casă + EV) de 3.944,83 kWh — altfel spus aproximativ 60,45 % din necesar a fost acoperit direct din soare, restul venind din rețea. Din datele adunate pentru perioada anului I – 1374 kWh necesari pentru a încărca și deplasa ID.3-ul au fost preluați din energia activă produsă de panouri, echivalentul a 57,61 % din producție.
Costul total plătit furnizorului pentru acel an a fost de 1.197,12 RON. Dacă pentru toată energia consumată pe întreaga perioadă (pentru casă + EV) aș fi plătit prețul întreg (ținând cont de regulile de plafonare) aș fi avut de plătit estimativ 4.665,16 RON – o diferență de 3468 RON.
Al doilea an: Făgașul normal și Hora prosumatorului.
Cel de-al doilea an de monitorizare nu a adus schimbări semnificative decât spre sfârșitul anului 2024, când am devenit prosumator. Plafonările la energia electrică s-au menținut.
Consumul total al casei a crescut de la 3.944 kWh în primul an, la 4.306 kWh în cel de-al doilea — o creștere de 362 kWh (aproximativ 9,1 %). Din producția activă a panourilor am consumat 2528 kWh. Procentul de autoconsum anual în această perioadă de monitorizare a fost de 58,7%
Costul pe facturi pentru perioada mai 2024- aprilie 2025 a fost de 1.302 RON — dacă aș fi plătit toată cantitatea de energie fără a avea un sistem fotovoltaic facturile pe această perioadă s-ar fi învârtit un jurul valorii de 5740 RON – o diferență de 4438 RON
Cum a făcut față sistemul fotovoltaic odată cu eliminarea gratuității ?
Din mai 2024 până în aprilie 2025 am încărcat cu aproximație 2,01 MWh; din aceștia 1,262 MWh (62.7 %) au provenit din panourile fotovoltaice, 556 kWh (27,66 %) din rețeaua națională, iar restul din stații publice(9,64%). Din totalul producției fotovoltaice care a mers către consumul propriu, 50 % a fost folosită pentru a încărca ID.3-ul.
Al treilea an: Amortizare completă?
În al treilea interval (mai ’25 – aprilie ’26), tabloul general se schimbă din nou. Consumul total al casei a continuat să crească, ajungând la 4.540 kWh anual (+ 5,4 % față de 2024), amprenta ID.3-ului a devenit parte din rutină (aproape) zilnică, iar începând cu iulie 2026 s-au eliminat plafonările la energie.
Am folosit pentru consumul propriu 2.861 kWh (+ 13,1 % față de 2024, parțial și cu ajutorul bateriei) reprezentând procentual 63 % (+ 4.3 % față de 2024).
Pentru această perioadă am plătit către furnizorul de energie 1265 RON, iar până la momentul actual am adunat în soldul de prosumator 1450 RON. Dacă toată energia consumată ar fi fost preluată integral din rețea, costul anual ar fi ajuns în jurul valorii de 6790 RON – o economie de 5525 RON.
Cum a influențat ID.3 -ul factura la electricitate ? A existat ceva sinergie ?
De la jumătatea lunii septembrie până în ianuarie ID.3-ul nu a circulat (foarte notabil, consumul lunar al casei nu a depășit 240 kWh).
O analiză a lunilor restante reies următoarele :
- Am folosit 900 kWh – (38,9 % din producția utilă a panourilor) pentru încărcarea ID.3-ului;
- 533 kWh au fost preluați din rețea – (11,74 % din consumul cumulat pentru perioada monitorată).
Pe scurt o recapitulare a costului și economiilor realizate :
| An monitorizat | Consum total (casă+EV) | Producție PV utilă | Autoconsum din PV | Cost plătit furnizor | Sold prosumat | Cost fără PV (estimat) | Economie |
| An 1 (mai 2023–apr 2024) | 3.944,83 kWh | 2.385 kWh | 60,45% | 1.197 RON | – | 4.665 RON | 3.468 RON |
| An 2 (mai 2024–apr 2025) | 4.306,16 kWh | 2.528 kWh | 58,7 % | 1.302 RON | 354 RON | 5.740 RON | 4.438 RON |
| An 3 (mai 2025–apr 2026) | 4.540 kWh | 2.861 kWh | 63% | 1.265 RON | 1096 RON | 6.790 RON | 5.525 RON |
| TOTAL 3 ani | ~12.791 kWh | 7.774 kWh | 60,77 % ( medie ) | – 3.764 RON | 1450 RON | 17.195 RON | ~14.881 RON |
Despre baterie: o decizie luată din date, nu din impuls
În decembrie 2025 am decis să adaug o baterie de stocare Luna S1, cu o capacitate de 6,9 kWh. Decizia nu a venit neapărat din entuziasm tehnologic, ci din pattern-ul vizibil în cei trei ani de date: lunile de vară produceam constant mai mult decât consumam, implicit probleme zilnice cu supratensiunea, noaptea preluam din rețea, iar lunile de iarnă depindeam aproape integral de rețea, indiferent cât sold de prosumator acumulam.
O baterie nu schimbă major producția totală anuală, dar schimbă momentul în care energia produsă e folosită. În loc să injectez surplusul și să-l recuperez (parțial, prin compensare) noaptea sau în lunile de iarnă, bateria îmi permite să folosesc direct energia stocată exact când am nevoie — fie pentru consumul casnic, fie pentru a completa o încărcare a mașinii peste noapte, fără să mai depind complet de tarifele furnizorului.
Ce am învățat despre obiceiuri, nu doar despre tehnologie
Un lucru subliniat insuficient este că un sistem fotovoltaic nu funcționează independent de comportamentul tău. Cifrele arată clar că lunile cu cel mai bun procent de autoconsum din PV nu sunt neapărat cele cu cea mai mare producție, ci cele în care am sincronizat consumul cu producția — pornirea mașinii de spălat, încărcarea mașinii electrice, toate programate, pe cât posibil, în jurul orelor de soare.
Câteva date concrete : media de autoconsum din producția fotovoltaică până în aprilie 2026 a fost de 60,77%. Maxima am atins-o în iulie 2025, cu un procent de autoconsum din PV de 77,85 %, cea mai mare valoare din toată perioada monitorizată (până la implementarea bateriei în Decembrie 2025). Minima am înregistrat-o chiar anul acesta în ianuarie 2026 – 12,53 % când, cu toate că bateria era instalată și funcțională, condițiile meteo nu au permis nici folosirea eficientă PV și implicit nici a bateriei.
Ce aș face diferit
Dacă aș relua acest proces de la zero, aș fi investit într-un sistem ceva mai costisitor la început, dar care să ofere mai multă flexibilitate în achiziția ulterioară de baterii — un invertor sau o arhitectură pregătită din capul locului pentru stocare, fără să fiu obligat să folosesc soluții proprietare.
Concluzii
Trei ani de date spun o poveste mult mai interesantă decât orice broșură de vânzare. Un sistem fotovoltaic de 7 kWp, combinat cu o mașină electrică de clasă mică-medie, nu îți va elimina factura la curent, dar schimbă considerabil totalul la final de lună: de la o sumă previzibilă dar dictată de furnizor la una variabilă, dependentă de cât de bine îți sincronizezi consumul cu producția solară.
Lecția pe care am extras-o din aceste cifre este că beneficiul real nu vine doar din numărul de panouri, orientare sau din capacitatea bateriei, ci din obiceiurile zilnice formate în timp. Adăugarea bateriei Luna S1 marchează, o nouă etapă a acestei experiențe, una despre care voi putea scrie cu cifre concrete abia după un an complet de funcționare cu stocare.
Dacă ar fi să rezum totul într-o singură idee, ar fi: un sistem fotovoltaic și o mașină electrică nu sunt produse „plug and play” care lucrează independent. Sunt instrumente — și, ca orice instrument, rezultatul depinde în mare parte de cum înveți să le folosești, nu doar de specificațiile tehnice de pe etichetă.
Medic rezident din Cluj-Napoca , posesor de EV din Octombrie 2020 , pasionat de tehnologie și tot ce e nou !
