Întrebări precum cele amintite în episodul anterior apar și ne spun, cu un ton certăreț, că este și sistemul fotovoltaic o investiție și că suma plătită trebuie calculată undeva. Ei bine, sunt de acord. Investiția în sistemul fotovoltaic e reală, costurile există și trebuie să le luăm în calcul atunci când spunem că încărcăm de la soare. Cum vom face asta? Hai să intrăm în detalii și poate o deslușim împreună.
Istoria sistemului
Având deja mașina electrică, utilizând tot mai multă energie electrică, am luat decizia să investim într-un sistem fotovoltaic. La finele lui 2021 am reușit efectiv în ceasul al 12-lea, 31.12.2021, adăugarea ultimului document pe platforma instalatorului. După o fuga prin localitate după angajații primăriei. 😂
Detaliile contractuale nu sunt interesante, ceea ce e mai interesant la programul Casa Verde – Fotovoltaice e că își face treaba, dacă există răbdare din partea aplicanților. După diferite blocaje și amânări am încheiat contractul de instalare în februarie 2023, instalarea propriu zisă fiind făcută la finele lunii iulie, pentru că în august expira contractul de finanțare cu AFM.
Colaborarea cu instalatorul a fost una excelentă, platforma online facilitând orice comunicare de la plata avansului până la prima citire cerută de autorități. Totul la un click distanță.
Lecție învățată! Răbdare în relația cu autoritățile statului. Trebuie găsiți instalatorii cu o platformă online puternică și care oferă canale de comunicare facile.
Dimensionarea sistemului
Toate amânările și blocajele generate de autorități m-au ajutat să am date de intrare pentru alegerea sistemului. Astfel datele anului 2022 îmi indicau un necesar de 6.300 kWh anual cu o componentă de 300-330 kWh consum casnic. Folosind un tool comun într-o astfel de planificare (link) am luat decizia că un sistem de 6 kWp va fi suficient pentru acoperirea nevoilor imediate. Mai jos vedem în stânga cum arăta simularea ideală și cea actuală în dreapta.
Am pierdut peste 1000 kWh teoretici prin mutarea panourilor de pe o construcție (orientare sud) care nu s-a făcut la timp pe acoperiș (orientare vest). Acum voi căuta soluții de optimizare sau eficientizare.
Construcții greu de realizat
Orientarea sud o obțineam cu un car port metalic, care să aibă o înclinație dorită. Aducea practic poziția perfectă pentru panouri, dar nu am găsit pe nimeni interesat sa mă ajute. Lucrare prea mică, costuri exagerate, etc. Făcând niște calcule am ajuns la concluzia că nu-și scoate investiția în perioada de viață a sistemului, așa că am renunțat.
Lecție învățată! În aceste zile e foarte important proiectul după care îți construiești casa, iar la achiziția unei case trebuie luate în considerare aspecte cum sunt orientarea și înclinația acoperișului.
A fi sau a nu fi …
PROSUMATOR? În cazul meu trebuia să ajung prosumator, pentru că așa e programul de finanțare AFM. Instalarea s-a făcut profesionist și rapid. Prima echipă a făcut instalarea panourilor, iar cea de-a doua a invertorului. După această etapă a urmat birocrația. Iar aceasta e pe hârtie, multă hârtie.
Depunerea dosarului pentru certificatul de racordare s-a făcut la finele lui august, contorul de prosumator s-a instalat la început de noiembrie, iar certificatul de racordare l-am primit în decembrie. Pe baza lui am făcut contractul de prosumator cu furnizorul. Da, știu, mi s-a zis că sunt un caz fericit. Pfff…
Fără reclamație la ANRE lucrurile continuau într-un ping-pong de mesaje între instalator, distribuitor și subsemnatul. Nu pot spune că nu am știut cum se vor întâmpla lucrurile 🙃
Răspunsul la întrebare e simplu, DEPINDE!
👉 Depinde cât de mult ne dorim să injectăm energie în rețea și mai ales ce beneficii există de pe urma acestui proces anevoios.
👉 Depinde dacă avem răbdarea necesară să trecem peste bătaia de joc din partea distribuitorului.
👉 Depinde ce decizii se mai iau pe viitor și cum se va dezvolta rețeaua din proximitate.
Sistemul fotovoltaic în viața reală
Componenta monitorizabilă dintr-un sistem fotovoltaic e invertorul.
O componentă opțională e un smart meter. Combinate, cele două, pot furniza datele de consum din rețea și fotovoltaic, dar și ce s-a injectat în rețea.
În viața de zi cu zi utilizarea unui sistem fotovoltaic e transparentă. Poți să nu te atingi de el, să nu te intereseze aplicația și să vezi doar facturile mai mici de la furnizor.
O seamă de persoane sunt interesate să înțeleagă mai mult, astfel vom găsi diferite forme de implicare. Una dintre ele e colectarea datelor, exact ceea ce a făcut proiectul Electromobilitate timp de mai bine de 5 ani în cazul mașinilor electrice.
Practic datele se strâng singure în aplicația invertorului, trebuie doar preluate. Lucru care l-am și făcut. Reamintesc câteva date de intrare:
- instalare: pe acoperiș; orientare: vest; pantă: 15°; capacitate: 6.000 kWp; conectare: monofazic;
- cost: 17.720 RON (+20.000 RON subvenția AFP);
- primul electron produs: 31.07.2023; primul electron injectat în rețea: 05.11.2023;
Energie solară
Pe perioada a aproape 8 luni de zile, sub rezerva că 3 luni sistemul a fost limitat la consum, avem următoarele informații de consum:
- consum total (din 31 iunie 2023): 4.950 kWh;
- producție solară (din 31 iunie 2023): 2.360 kWh;
- consum total din produția solară: 1.590 kWh, din care:
- consum casnic: 879 kWh;
- aport mobilitate electrică: 711 kWh;
- energie livrată în rețea (din noiembrie 2023): 768 kWh.
Cam așa arată distribuția consumului de energie produsă de sistemul fotovoltaic.
Costuri evitate
În această perioadă am evitat costuri de 698 lei pentru energia consumată în gospodărie și 574 lei pentru energia necesară mobilității. Astfel am evitat costuri de 1.272 lei în aceste 8 luni.
Calculele sunt făcute la un cost de 0.8 lei/kWh, costul care-l am în acest moment in contractul de furnizare.
Cei 768 kWh injectați în rețea sunt „plătiți” la un preț de 0.25 lei. Suma care ar trebui să o primesc pentru energia injectată e de 192 lei. O sumă modestă și care ar trebui sa fie plătită peste 2 ani. O energie pe care furnizorul a încasat-o deja de la vecini. Sunt semne că legislația se va schimba, că se va face compensarea/plata lunar. Vom vedea curând aceste modificări.
Aport mobilitate
Alăturat tridentul panouri-invertor-stație, #konița e cunoscută deja, nu am mai adăugat-o în colaj.
Am decis să nu amestec energia solară cu cea din rețea, așa că am contorizat separat încărcările din cele 2 surse de energie.
Pe termen lung ponderea energiei solare în cei peste 11 MWh livrați bateriei e de doar 5.9% și e logic să fie așa. Mașina se apropie de 3 ani, iar sistemul nici un an, mai mult am prins și perioada cu cea mai scăzută producție.
Anul acesta se vede că mașina a stat bine în priză. Practic e conectată la stație cât timp e acasă și preia tot surplusul de energie care nu e consumat de casă în acea perioadă.
Suntem doar la începutul perioadei cele mai propice pentru energia solară. Din punctul meu de vedere, cam așa arată o zi aproape perfectă:
Aproape perfectă, pentru că mașina a ajuns ceva mai târziu în priză. De obicei începe încărcarea pe la 10:30 cu aproximație și se termină la 15 sau 16. Cu energia adăugată într-o zi îmi desfășor fără probleme programul din ziua următoare. Până la acest moment (16.04.2024), în luna aprilie avem un aport de 166 kWh energie solară, iar costul pentru cei peste 1.400 km efectuați e de 41 lei, adică 3 lei/100km.
Per total, pe toată perioada de când produce energie, sistemul fotovoltaic indică o independență energetică de 32%.
La acest moment nu calculez cei 768 kWh injectați în rețea, vom vedea ce se întâmplă cu ei pe viitor.
Câștigul pentru mediu
Din punct de vedere al mediului înconjurător, dacă luăm în considerare că aceste panouri vor produce energie 15-20-25 de ani, e de văzut care e cantitatea de CO2 evitat.
Huawei, producătorul invertorului, explică cum se fac calculele pe o pagină ce poate fi accesată pe baza contului de pe platforma lor.
Valorile sunt acceptate internațional așa că, pe cazul meu de utilizare, pot spune că am evitate 1.12 tone de CO2. Mult nu e, dar nici puțin. Șiii… pic cu pic se poate face mult la un moment dat.
Un pic de la sistem, un pic de la mașină, un pic de la mine, alt pic de la tine …
Înainte de concluzii
Pentru o perioadă scurtă de timp e greu să tragi niște concluzii, dar voi lua în considerare să revin cu un articol în noiembrie. Atunci vom putea extrapola anul de prosumator și vom putea trage niște concluzii.
- În cât timp se amortizează investiția?
- A meritat efortul făcut până acum?
- Dar cel de a menține sistemul operațional?
Câteva întrebări la care momentan nu am un răspuns, dar sunt sigur că există utilizatori care au sisteme ce produc deja de câțiva ani. Ar fi interesant de văzut și alte cazuri de utilizare, cum s-au redus costurile și care ar fi concluzia proprietarului.
Până ca concluzii voi pregăti un articol axat mai mult pe discuțiile din cadrul unei întâlniri care a avut loc la Cluj-Napoca în luna martie.
O invitație în acest cadru mai larg, care a cuprins reprezentanți ai autorităților, companii, ONG-uri sau cetățeni, ne-a dat ocazia să răspundem unor întrebări și să avem acces la raportul acestei întâlniri.
Va urma…
Ca inginer în domeniul telecomunicațiilor sunt un apropiat al tehnologiei de orice fel. Adăugăm grija familiei pentru un trai cât mai prietenos cu mediul și ajungem repede la ideea de electromobilitate. Așa începe aventura electrică 🙂
Fain articol si (sper) sa aduca nitica lumina si in capul „Scepticilor”.Felicitari pentru rabdare si perseverernta. Been there..
Din experienta personala – varianta aleasa(prosumator) nu este deloc cea castigatoarea in Romania. Sau, mai bine zis- in foarte putine cazuri este ok.
3 intrebari (de ambele situatii m-am lovit direct, deh, vecini 🙂 )
– ce faci cand se opreste curentul?
– ce faci cand tensiunea depaseste pragul admis?
– ce baterie ai ales (Stiu ca Luna de la Huawei e extrem de scumpa).
Salut Alex, multumesc pentru aprecieri!
– momentan nu am solutie pentru pauzele mai mult sau mai putin programate
– momentan nu am lovit problema, dar ma astept sa se intample curand, dupa instalarea celui de-al 4-lea vecin
– nu am baterie inca
Pentru momentul cand va aparea problema depasirii pragului de 253V voi incepe sa reclam la OD si ANRE. Vor fi obligati sa gaseasca solutie.
Pentru stocare am in plan 2 solutii. Prima e cu baterii (cel mai probabil Luna), cea de-a 2-a varianta ar fi o masina electrica cu V2L si o automatizare pentru cazul unei pauze de energie.
BAfta si sa iti iasa planurile. MA bucur sa vad articole scrise bine cu care sa mai ridicam nitel nivelul. Il pastrez in lista mea de „tutoriale pentru incepatori”.
Ca idee- eu am ales varianta mai putin razboinica (tu pare ca ai energie multa si iti place sa te lupti cu sistemul- felicitari), offgrid si baterie (nu Huawei pentru ca „buget”) si am simplificat nitel. Scenariul meu e diferit de al tau(cap de linie, V intre 194 si 257, etc). Dupa reclamatii nu s-a rezolvat (nici nu se poate fara investitii majore) – doar ajustari care oricum sunt temporare(nu poti sa ajustezi la ora 18 cand la ora 12 e bubuie soarele).
Multumesc!
De cand ma stiu am cerut prin diferite institutii sa fie facute lucrurile in ajutorul nostru. Asa ar trebui sa functioneze in mod normal, fara razboi 🙂
Cred ca pana la urma o parte dintre actualii prosumatori vom ajunge offgrid cand vor aparea probleme. Cei de la DEER au confirmat ca fac training pe transformatoare noi cu dublu sens si cu reglarea tensiunii pe linie. O speranta exista, voi nota intr-un episod viitor informatiile. Si eu sunt pe capat de linie, transformatorul e la ~900m. Voi incerca sa ma adaptez la ce se mai intampla in zona mea pe viitor.
Felicitari pentru articol. Informațiile sunt utile și pentru cei mai puțin inițializare în domeniu.
Multumesc! Ma bucur ca e considerat util.