Introducere
După primul episod, în care i-am însoțit pe Marius și Elena în două călătorii electrice line și tăcute, mai întâi în Transilvania apoi în Moldova și Transilvania, în cel de al doilea episod ne vor lua cu ei în zone pitorești din sud.
Pe porțiunea Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu – Baia de Aramă – Băile Herculane, Marius a parcurs, în sens invers, traseul din primele două zile ale raidului montan Trans Carpatica (IONIQ 5 – bilanț Trans Carpatica și epilog).
15-17.04.2022
În weekend-ul cu pricina am avut parte de cel mai lung, dar și cel mai frumos traseu din anul acesta! Mi-am dorit o călătorie în care să vizitez locuri în care nu am mai fost până acum, dar și locuri pe care le-am vizitat, dar îmi era foarte dor de ele!

Astfel, am conceput următorul itinerariu: Câmpina – Pitești – Râmnicu-Vâlcea – Târgu-Jiu – Baia de Aramă – Băile Herculane – Oravița – Șvinița – Drobeta Turnu-Severin – Craiova – Pitești – Câmpina
În prima zi am parcurs traseul Câmpina – Pitești – Râmnicu-Vâlcea – Târgu-Jiu. Nimic notabil până la Pitești, unde am oprit la SuperCharger pentru încărcare. Am poposit timp de 34 minute, timp în care am pus 49 kWh în baterii (8%-99%).
Am continuat spre Râmnicu-Vâlcea și apoi destinația finală a zilei, Târgu-Jiu. Sectorul de drum dintre aceste două orașe l-am parcurs pentru prima oară și m-a impresionat! Pe toată lungimea lui străbați Subcarpații Getici și ai în permanență pe partea dreaptă peisaje minunate cu crestele Munților Căpățânii și Parâng. Bilanțul primei zile, 327 km, consum mediu 11,6 kWh/100 km, 314 minute, viteză medie 62,5 km/h.
Câmpina – Pitești – Râmnicu-Vâlcea – Târgu-Jiu 15.04.2022
A doua zi
Ziua a doua a fost memorabilă! Am parcurs traseul Târgu-Jiu – Baia de Aramă – Băile Herculane – Oravița – Șvinița.
Dis-de-dimineață, profitând de faptul că m-am trezit înaintea soției, am dat o fugă până la Lidl să fac plinul de electroni. Cât timp am servit o cafea și am stat de vorbă cu un localnic despre avantajele mașinilor electrice, bateriile au ajuns la 100%! M-am întors înapoi la hotel, am luat micul dejun și am făcut check-out. Primul obiectiv pe ziua de azi a fost vizitarea operelor lui Constantin Brâncuși.



Prima oprire a fost la Parcul Central al orașului, care poartă numele marelui artist. Parcul este delimitat pe toată partea estică de râul Jiu. Aici am admirat două din cele mai cunoscute opere ale lui Brâncuși, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, distanța dintre ele putând fi parcursă pe Aleea Scaunelor.
Din parc, traversând la pas un pod, se ajunge pe o mică insulă unde este un parc mai mic, numit Parcul Insulița. Aici poți admira opere ale altor sculptori care au dorit astfel să aducă un omagiu marelui nostru artist. De aici, am plecat într-o altă zonă a orașului, pentru a vedea poate cea mai cunoscută operă a lui Brâncuși, Coloana Infinitului. În jurul acesteia a fost creat un parc foarte frumos și bine întreținut, numit Parcul Coloanei fără Sfârșit. Toate aceste parcuri sunt publice, unde accesul este gratuit.


Următorul obiectiv al zilei a fost în comuna Ponoarele, județul Mehedinți. Aici am vizitat câteva atracții turistice unice în țară, Podul lui Dumnezeu (unicul pasaj rutier funcțional național, cel mai mare pod natural, al doilea ca mărime din Europa), Peștera Ponoarele, Lacul Zăton (cel mai mare lac carstic din România), Câmpul de Lapiezuri, Pădurea de Liliac (cea mai întinsă din țară, 20 ha.) și Cheile Băluței.
De la Ponoarele, traseul devine din ce în ce mai frumos, urcând treptat prin Munții Mehedinți, apoi coborând în Valea Cernei și mai departe prin Parcul Național Domogled-Valea Cernei ajungem în Băile Herculane (cea mai veche stațiune turistică din țară). Aici am făcut popas de o oră pentru masă.


Următorul obiectiv al zilei a fost Cascada Bigăr. Traseul de la Herculane până la cascadă a fost de poveste. Am părăsit Valea Cernei, am continuat câțiva km pe Culoarul Timiș-Cerna, apoi prin depresiunea Almăjului, Munții Semenicului, Munții Aninei. Cascada arată impresionant, în ciuda incidentului de anul trecut, când o parte din ea s-a prăbușit în mod natural. Un gust amar mi-a lăsat faptul că se percepe o taxă de 10 lei de persoană pentru a putea vizita situl.
După coborârea din Munții Aninei, am ajuns în Oravița, unde am oprit pentru câteva minute la un Lidl pentru ceva cumpărături, timp în care am mai adăugat 6 kWh în baterii. De acolo, am continuat drumul traversând Munții Locvei și apoi de-a lungul Dunării până la Svinița.



Bilanțul zilei a doua, 349 km, consum mediu 11,5 kWh/100 km, 390 minute, viteză medie 53,7 km/h.
Târgu-Jiu – Baia de Aramă – Băile Herculane – Oravița – Svinița 16.04.2022
A treia zi
Ziua a treia a fost ziua drumului de întoarcere acasă (Svinița – Drobeta Turnu-Severin – Craiova – Pitești – Câmpina). Nu ne-am propus nici un obiectiv din cauza vremii nefavorabile. Știam încă de acasă că timpul va fi foarte rece și va ploua toată ziua. Și așa a fost!



O mențiune despre locul de cazare de la Svinița, Casa cu Smochine. Am fost cazați aici pentru prima oară acum doi ani, atunci când am venit cu Buburuza! Ne-am simțit foarte bine și am promis că o să revenim! În urma discuțiilor de atunci cu proprietarul locației, dl. Vasile Deac, am primit asigurarea că aici se vor monta panouri foto-voltaice, plus o stație Type 2 de 22 kW pentru clienți.
Amândoi ne-am respectat cuvântul dat! Noi am revenit aici, iar Casa cu Smochine am regăsit-o producând energie verde și cu un punct de încărcare pentru vehiculele electrice! Bineînțeles că EVA a stat la încărcat peste noapte, astfel că am plecat la drum cu 100% în baterii!
Bilanțul zilei a treia, 434 km, consum mediu 15,2 kWh/100 km, 408 minute, viteză medie 63,8 km/h, temperatură medie 5 grade Celsius.
Svinița – Drobeta Turnu-Severin – Craiova – Pitești – Câmpina 17.04.2022
Date despre întreaga călătorie
(Conform Google Maps, parcurgerea acestui traseu necesită 18 ore)
- distanță parcursă – 1110 km
- consum energie pentru deplasare – 144 kWh
- durată deplasare – 18 ore și 32 minute
- consum mediu – 13,0 kWh/100 km
- viteză medie de deplasare – 59,9 km/h
- temperatură medie – 11,0 grade Celsius
- cost încărcări – 0