700.000 de vehicule noi și cronica #konițelor S25 🚙⚡️

Este o vorbă în presa scrisă: au curs râuri de cerneală! Așa a fost, s-a vorbit mult despre programele Rabla de-a lungul timpului. Și este foarte important să se vorbească, să fim conștienți de impactul deciziilor și noi, dar mai ales cei care au fost investiți cu luarea deciziilor. Din nou vorbim despre subvențiile suspendate, alături de cronica #konițelor S25.

Voi spune din start, cum s-a mai spus de altfel, că aceste subvenții distorsionează piața. Personal nu am fost și nu pot să fiu împotriva unor programe guvernamentale de care am beneficiat, care consider că au avut impact și de care sunt în continuare interesat. Dar nu pot să nu-mi pun unele întrebări.

Trebuie să fim conștienți că un astfel de program generează un șir întreg de câștiguri. Tot lanțul de achiziție și cel de mentenanță înseamnă companii, angajați și taxe, impozite către stat. Rabla plus mai generează un lanț, cel al rețelelor de stații de încărcare. Nici piața de sisteme fotovoltaice nu e ferită de impactul programului dedicat electricelor. A calculat cineva impactul deciziilor recente asupra celor de mai sus?

Vă recomand să aruncați un ochi si pe articolul Cronica S25 și bâlbâielile cu Rabla+ în care vedem o mică parte din efectele asupra celor ce investesc în infrastructura de încărcare și nu numai.

Ajutorul oferit de stat are în final anumite obiective. În Germania și Franța obiectivele au fost pentru început economice. Noi ne-am trezit cu niște bani și am făcut Rabla și mai târziu Rabla plus. Cu obiective de mediu.

O analiză din 2022 a fost publicată de PressOne în articolul RABLA lui Sisif: Autoritățile nu cunosc, nici după 17 ani, impactul real al programului asupra mediului.

Ce înseamnă programele Rabla?

Ca un preambul, câteva informații culese de Gemini, AI-ul de la Google.

România are unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto (autoturisme) din UE, respectiv 15.4 ani cu 3 ani mai mult decât media UE (12,5 ani). România este pe locul 3 după Grecia (17.5) și Cehia (16,2 ani).

70% din autoturismele înmatriculate pentru prima dată în România în 2024 sunt second-hand. În perioada 2007-2024 au fost importate ~5.3 milioane autoturisme second-hand.

În perioada 2018 – 2022 s-au casat 350000 rable pentru care s-au luat eco-tichete.

Îmbătrânirea parcului auto creează dificultăți în reducerea emisiilor rezultate din arderea carburanților și implicit în atingerea obiectivelor asumate prin intermediul Pactului Ecologic European (Green Deal) și a altor programe și direcții care vizează reducerea poluării generate în sectorul auto.

Peste 1 milion de rable casate din 2005 și aproximativ 700.000 vehicule noi intrate în parcul auto. Eu citesc altfel această frază: în ultimii 20 de ani avem doar 700.000 de mașini noi intrate în parcul auto!

Mai are sens programul Rabla în 🇹🇩?

Lucrurile sunt clare, ne dorim mașini second-hand, cel puțin 70% dintre cumpărători dacă ne luăm după datele din 2024. Este logic să fie așa, prețurile mașinilor noi sunt peste limita bugetului multor cetățeni. Și până la urmă ar trebui să ni se potrivească mașina pe care ne-o permitem, nu?

Doar că scăpăm din vedere mai multe aspecte. Multe dintre ele s-au expus de zeci de ori pe blogul nostru și se referă la costurile pe termen lung. Întreținerea și starea tehnică a vehiculelor o vedem zilnic pe străzi. Neinteresant, știu!

Cronica #konițelor 🚙 S24 și electrificarea în Nepal ne-a oferit ocazia să vedem cum se descurcă națiuni mai puțin privilegiate din punct de vedere economic. Cetățenii din Nepal nu s-au năpustit asupra BMX iX, Tesla Model X sau Porsche Taycan. Au trecut în mare de la mașinuțe cu trei roți poluante la aceleași mașinuțe, dar mult mai puțin poluante. ”Electrice”, cum le spune lumea.

Idei de cum se poate scădea prețul vehiculelor noi se găsesc în Europa și în lume. Trebuie doar să găsim cea mai bună formulă care ni se potrivește.

Și revin la întrebarea din subtitlu. Amintesc doar două motive, cred printre cele mai importante.

1. Reducerea poluării în aglomerările urbane.
2. Atingerea obiectivelor de casare și tranziție cuprinse în Pactul Verde European.

Adevăruri incomode

Poluarea din aglomerările urbane sau din zonele cu trafic auto intens ne omoară lent. Nu azi, nu mâine, ci puțin câte puțin zilnic. Un studiu bazat pe date din România poate fi suprapus ca zone de impact peste un hărțile dintr-un articol InfoClima care ne spune Cât de cald devine județul tău?

Autoritățile nu lucrează cu date, nu avem statistici sau avem unele orientative. Habar nu avem care e impactul programelor Rabla și Rabla Plus. AFM nu deține date ce se întâmplă cu o rablă după casare. Cât mai poluează acea mașină în cadrul procesului de dezmembrare? Care e procentul din mașină care ajunge în cuptor, cât ajunge la groapa de gunoi și ce componente se întorc înapoi pe piață pentru a susține continuitatea pentru alte rable?

Cum de altfel nici RAR nu știe sau nu dorește să răspundă la întrebări incomode despre starea tehnică a parcului auto.

Rămâne întrebările: Mai are sens programul Rabla în 🇹🇩? Cum să găsești o formulă potrivită dacă nu ai la îndemână datele necesare?

Cronica #konițelor S25

Ceilalți doi, care au creștere, au și explicația în rapoartele lor. Drumuri lungi la mare sau spre vestul țării. Comportamentul enunțat mai sus este mai rar întâlnit în cronicile noastre. Variațiile există, mai rar avem fix același mod de utilizare două săptămâni la rând.

Titus (SB)

Daniel (CJ)

În săptămâna 16-22 iunie Kona a acumulat următoarele date:

Și o surpriză primită de la Daniel pe care-l vom vedea cât de curând și în grupa mixtă Tesla-Hyundai Long Range alaturi de Tesla Model 3 LR curând.

Drumuri bune alături de Ioniq6, Daniel!

Gabriel (MS)

Săptămâna #26 a arătat așa:

Distanța parcursa săptămâna aceasta e împărțită astfel:

• Luni – Vineri: Naveta la lucru.
• În weekend doar plimbări prin zona.

Dani (AR)

Concediul “electrificat” arata in felul urmator:

Traseul: Arad – Lipova- A1- Sibiu ( incarcare) – Rasnov – Predeal – Ploiesti (incarcare) – Bucuresti – Constanta.

• SoC pornire: 100%
• Soc stație Constanta: 24%
• Distanta totala (sens dus): 846 km
• Consum mediu: 14,9 kWh/100km
• Total kWh încărcați: 126,5 kw (33,28 Sibiu, 38,94 Ploiești, 9,51 Fetești, 44,79(Soc 85%)
• Total cost: 178 lei.

Rezultă pentru săptămâna trecută un parcurs de 1331 km cu un consum mediu ponderat de 13.5 kWh/100km.

Edith și Alex (SB)

Săptămâna trecută, am fost plecat la Oradea, prilej cu care am testat din nou navigația mașinii în ceea ce privește traseul ales și recomandările de încărcare, dar și autonomia alegând să merg pe autostrada mai repede decât data trecuta, cu +10 km/h.

Doar că acum dacă mă uit în urma nu pot face o comparație reală. Acum o luna temperaturile erau mult mai scăzute și am mers cu mașina aproape plină. De data asta a fost vară în toată regula și mașina aproape goală. Cumva frigul și greutatea totală influențează autonomia mai mult decât un plus de 10 km/h la viteza pe autostrada, adică de la 100 la 110 km/h setat pe cruise control, și clima pornită pe auto, la 24 grade.

Unii vor zice ca e prea încet, că am mers așa ca să nu consum mult, însa eu mergeam și cu Fordul S-max tot cu 110 km/h.

Săptămâna #25:

Detalii Cisnădie – Oradea

Pentru cei interesați de detalii, vă dau următoarele date, legate de drumul dus întors, Cisnădie – Oradea:

1. Cisnădie – Gilău (E-charge Routier) 193.9 km, din care 189 km autostrada setat pe pilot la 110 km/h, consum mediu 16.4 kWh/100 km. Plecat de acasă cu 100%, ajuns cu 50%. Navigația îmi zicea inițial că voi ajunge acolo cu 26% și că ar fi trebuit să încarc 11 min ca să ajung la Oradea cu 10%, însa s-a adaptat pe parcurs în funcție de stilul de condus și consum. Am oprit însa la stație doar ca să vad unde e amplasata.
2. Huedin – Negreni – Oradea (E60 / DN1) 107.8 km cu un consum mediu ponderat de 8.62 kWh/100 km. Am uitat sa fac o poza pentru bucata Gilău – Huedin.
3. Total Cisnădie – Oradea, cu tot cu ceva umblătura prin oraș înainte de a ajunge la destinația finală: 358.9 km, consum mediu 13.8 kWh/100 km, ajuns cu SoC 21%
4. Oradea – Cisnădie: 344.4 km, consum mediu 13.9 kWh/100 km, ajuns cu SoC 24%
5. Tur – retur Cisnădie – Oradea – Cisnădie: 764.4 km, consum mediu 13.9 kWh/100 km

Alex ne-a furnizat și în această săptămână imagini interesante pentru articol. Tare arătoasă noua Kona 😍

Cristi (IF)

Săptămâna 16-22 iunie a fost o săptămână liniștită cu drumuri scurte, doar prin zonă și clasica navetă zilnică.