by La începuturile proiectului Electromobilitate am scris cu mult entuziasm despre pionieratul BMW în domeniul electrificării, probabil sub vraja primei întâlniri cu conceptele i3 si i8 la IAA Frankfurt cu mulți ani în urma.
Am rămas foarte plăcut surprins de lansările variantelor de serie, când Herbert Diess (actualul CEO VW) sublinia linia modernă și viziunea inginerească curajoasă: caroserie din fibră de carbon, materiale reciclate pentru interioare, anvelope de „bicicleta”, etc. care făceau din i3 unul din cele mai avansate automobile ale timpului său din punct de vedere tehnologic.
Chiar dacă o parte a publicului a criticat aspru designul, mai ales cel exterior, BMW a avut tăria (și încăpățânarea) de a-și susține echipa și de a lansa în producție conceptul prezentat la IAA cu foarte puține modificări. Din păcate prețul a inhibat publicul și i3 nu a devenit vreodată succesul comercial anticipat de BMW, răcind foarte mult entuziasmul intern pentru electrificare.
Echipa de vârf ce a lucrat la i3 si i8 s-a împrăștiat și experiența acumulată cu cele doua proiecte de avangardă stau la baza unor programe electrice la startup-uri din China și California. Experții BMW au fost absorbiți și în echipele producătorilor clasici, poate cel mai reprezentativ exemplu fiind ascensiunea lui Herbet Diess în vârful piramidei grupului VW, de unde conduce concernul cât mai departe de scandalul Diesel, spre un viitor electric.
După o perioadă de zbucium și căutări interne, acompaniate de numeroase declarații contradictorii, despre care am scris la vremea potrivită, la conducerea BMW a ajuns Oliver Zipse, fostul executiv responsabil de producția globală. Ca la orice profesionist din producție, în viziunea noului CEO fabricile și liniile de asamblare sunt valoarea supremă a concernului, prin urmare a ghidat strategia de produs să se adapteze la fabrici și nu invers.
Rezultatul a fost compromisul platformelor mixte, frumos împachetat în sloganul „Power of choice„, care sugerează flexibilitate BMW de a produce un model cu motorizarea dorită de client.
Power of choice in realitate era doar o expresie a neîncrederii conducerii în viitorul 100% electric și o variantă mascată de a continua producția excelentelor motoare termice, întipărite în conștiința și numele firmei: Bayerische MOTOREN Werke (BMW).
In vara anului 2020, când autoritățile germane au arătat clar că drumul spre viitor este electric și au refuzat susținerea tradițională pentru vehicule cu motoare termice, în pachetul de relansare a vânzărilor după primul shut down din primăvară, au apărut și primele fisuri în solidaritatea conducerii de susținere a strategiei „power of choice”.
Primul care a făcut public faptul că o parte din cei ce răspund de viitorul BMW realizează ca automobilele electrice construite pe platforme dedicate dețin avantaje concurențiale față de platformele mixte, ce forțează proiectanții la compromisuri, a fost Manfred Schoch, liderul sindicatelor de la BMW.
După încă o încercare de e ridica în slăvi „power of choice”, odată cu lansarea variantei electrice, produse în China, pentru SUV-ul X3, se pare ca Oliver Zipse a fost constrâns să accepte investițiile într-o nouă direcție, cea a unei arhitecturi electrice dedicate.
Vestea este foarte bună pentru lumea electromobilitații, unde numeroșii fani BMW (inclusiv subsemnatul) nu găseau un model de performanță, care să alunge definitiv privirile de la gama Tesla.
Din declarațiile lui Oliver Zipse aflăm că lansarea în producție a viitoarelor modele, construite pe platforme dedicate, va dura cinci ani și că asamblarea primului model va fi în Ungaria.
Ce diferență uriașă, față de valul de simpatie (cel puțin în rândul politicienilor) generat de Tesla, cu decizia de a construi o fabrică lângă Berlin, împreună cu un centru tehnic, care a început să absoarbă personalități competente germane, poate și prin neobișnuita declarație a lui Elon Musk, că va conduce personal interviurile.
Probabil una din afirmațiile paradoxale de la conferința CEO-ului BMW este că: „2025 este exact momentul potrivit pentru investiția în arhitectura electrică dedicată”.
Să privim pentru început doar la Tesla, spre care s-au îndreptat de prea multe ori săgețile otrăvite ale executivilor germani, cel puțin până la începerea romanței Musk – Diess. În 2025 Tesla va produce automobile electrice, fără compromisurile necesare acomodării pe același model a unor variante termice sau plug-in, în cel puțin cinci fabrici: Fremont și Shanghai (în producție si extindere), Berlin și Austin (în construcție) și încă o locație în SUA (în planificare).
In prezent mai mult de 1.5 milioane de Tesla transmit continuu informații, din toate colturile lumii, pe baza cărora sistemele de conducere autonomă se perfecționează și optimizările de performanta, consum și autonomie încântă proprietarii.
Câte vor fi pe șosele lumii în 2025? Dacă planurile vizionarului CEO se împlinesc, cum se „întâmplă” tot mai des în ultima vreme, în 2025 vor fi mai mult de 10 milioane Tesla pe șoselele lumii, alimentate cu electroni de la propria rețea de încărcare Super Charger.
Diferența între cei dedicați eletromobilității și cei ce se ascund după „power of choice”, sau orice alt slogan publicitar ales cu dibăcie, va fi tot mai mare și dansul pe două scene va fi tot mai greu de susținut financiar.
Secolul de glorie al motoarelor termice a apus definitiv și cu o adâncă plecăciune in fața serviciilor extraordinare aduse pentru mobilitatea globală, este timpul sa ne orientăm atenția, creativitatea și finanțele spre soluțiile viitorului.
The choice is one: ELECTRIC! chiar daca tranziția totală va dura o altă jumătate de secol.
My lifelong automotive career started with design and testing of ICEs, continued with service and sales, followed by 20 years of global seat design, requirements and knowledge management.
My recent passion for electric vehicles found its home at 24auto.ro and electromobilitate.
