Proiectul Electromobilitate – bilanț pentru luna iunie după 72.000 km

După 71.911 km monitorizați în luna iunie, echipa proiectului nostru a acumulat cel mai mare parcurs din acest an, iar consumul mediu este în ușoara creștere (14.3 kWh/100km, față de 14 kWh/100km în luna mai), datorită utilizării intense a instalațiilor AC, dar și a unui număr mai mare de kilometri parcurși pe autostradă în primele călătorii de vacanță.

După colaborări mai îndelungate de 12 luni, Radu (ZOE, Ploiesti), Ciprian (ZOE, Gura Humorului), Silviu (Model 3, București) și Dan (ID.3, Timișoara) nu se pot desprinde cu totul de echipă și de misiunea proiectului și vor transmite în continuare informațiile lunar, așa cum procedează Cristian (Kona, Cluj) și Octavian (Outlander PHEV, Sibiu).

Compoziția echipei în luna iunie

– 33 participanți
– 15 localități din România și câte una din Elveția și SUA

Pe harta colaboratorilor la proiect am adăugat recent Târgoviște, de unde Edy relatează despre viața de zi cu zi alături de noul Kia Niro. S-au mai alăturat echipei noastre în luna iunie Bogdan (Peugeot e208, București) și Alex (Tesla Model 3, București).

Dacă luna trecută atenția ne-a fost îndreptată spre modul de încărcare al participanților la proiect, care influențează confortul de exploatare și costurile totale de încărcare, luna aceasta vom da cuvântul lui Andrei (Kona, Brașov) și Cosmin (ID.3, București) pentru a înțelege mai bine deciziile de a pleca în concediu cu un model electric sau clasic, precum și avantajele sau dezavantajele fiecărei opțiuni.

Andrei – Kona, Brașov

I. Final de lună

6967 Km, cu un consum mediu de 14,8 kWh/100 km. Cost de încărcare 1515,35 RON.
Luna iunie a fost marcată îndeosebi de concediul de două săptămâni. Astfel, prima parte a lunii a fost dominată de trasee lungi, de peste 1000 km făcute cu Kona. O parte din drumuri au fost prezentate în articolul ”Până la Atena, cu Kona”.

Iunie a fost și luna cu cel mai ridicat cost de încărcare, încărcările din Grecia și Bulgaria având un factor decisiv. Cu toate acestea, față de consumurile pentru o motorizare termică similară cu a Konei, în cei aproape 7000 de km am făcut o economie de 2710,93 RON față de o motorizare diesel și 5406,86 RON față de o motorizare pe benzină.

Ce este cel mai important este și nivelul pierderilor generale, situat sub 8%, deși la momentul raportării mașina era la peste 40% SoC. Ceea ce înseamnă că pierderile generale cu încărcarea sunt în mod real pe la 6%. Acesta este un efect al încărcării preponderente pe DC, nu pe AC.

II. Final de trimestru:

15.418 Km cu un consum mediu de 14,5 kWh/100km. Cost de încărcare 2794,25 RON.

Economii de 6213,23 RON față de o motorizare diesel echivalentă și 11138,71 RON economii față de o motorizare echivalentă pe benzină.

III. Final de semestru:

30.214 Km cu un consum mediu de 15,5 kWh/100km. Cost de încărcare 5261,25 RON.

Așa cum știți, în acest semestru, aproape o lună de zile nu am avut acces la Kona. Cu toate acestea, am făcut 30214 km cu un consum mediu de 15,5 kWh/100 km. Pentru această distanță am încărcat 5,225 MWh, cu un cost de 5261,25 RON (1,0069 RON/kWh)

În cei peste 30 mii km, doar din diferența de preț pentru combustibilul necesar unei motorizări termice similare cu Kona, am economisit 11374,46 RON față de o motorizare diesel și 20193,63 față de o motorizare pe benzină.

Cel mai important aspect este că din cei 30 de mii km, 17.966 km (59,5% din rulajul total) au fost făcuți în trasee de peste 300 km, confirmând pentru a n-a oară (dacă mai era cazul) că electrica nu e doar pentru oraș.

Cosmin – VW ID.3, București

Săptămâna trecută ID.3-ul meu a stat pe dreapta, am fost în concediu cu Passat-ul. Singurul motiv pentru care nu am mers cu ID-ul a fost portbagajul mai mic. Altfel, am mers la doar 350 km depărtare de casă.

Am observat în car scanner că deși dupa opt zile bateria a rămas la fix același procentaj, capacitatea a scăzut cu 0.6 kWh, care ar fi cam 1% scădere. Car scanner nu cred că are un nivel mare de precizie în calcule, așa că probabil adevărul este undeva la mijloc.

Drumul m-a costat 51 RON/100km (6l/100km) și cu totul am parcurs 900km, fără să fie nevoie să alimentez pe drum. La electrică probabil aș fi avut consum de maxim 15 kWh/100km pentru că am avut foarte puțină autostradă și am mers normal, localități + regim de DN cu puține depășiri.

Costul echivalent cu electrica ar fi fost 35 RON/100Km (30 RON/100km plus pierderi la încărcare), presupunând ca aș fi plecat de acasă cu 100% (0.7 RON/kWh pentru primii 300km) și aș fi încărcat cu 2.6 RON/kWh în deplasare la stații rapide. Deși nu a fost nevoie să alimentez cu benzină pe drum, totuși am făcut pauze, pentru ca așa e normal chiar și la un drum de 5 ore/350km.

Nu aș fi putut încărca la destinație, așa că o oră aș fi petrecut-o special să încarc mașina acolo, la singura stație rapidă din localitate, cu tot cu timpi morți. Dacă nu aveam opțiunea unui benzinar mai încăpător, problema cea mai mare era cum să împachetam mai eficient bagajele, pentru că m-aș fi descurcat fără mari bătăi de cap cu ID.3-ul.

Atenție: Deși ID.3 cu bateria de 58 kWh (54 în realitate) are autonomie WLTP de 420 km, când este nouă, pentru că era cald afară și am folosit A/C din plin, nu puteam parcurge 350 km între încărcări, ci mai degrabă maxim 250 km pentru ca nu aș fi vrut să ajung cu 0% la stația de încărcare. Am luat pauze de întindere, schimbat/mâncat mai des de atât.
Economia de 200 RON sau 1 oră petrecută în plus nu mi se par diferențe mari, raportate la bugetul și timpul unui concediu de o săptămână.

In total, în iunie 2022 am strâns 1062 Km cu un consum mediu de 16.2 kWh/100km.
In primul semestru din 2022 am parcurs 12.028 km cu un consum mediu de 19.19 kWh/100Km, pe când în aceeași perioadă a anului 2021 am parcurs 6949 km cu un consum mediu de 20.9 kWh/100km.

Toate cifrele sunt cele raportate de mașină, fără pierderi la încărcare, iar distanța a crescut pentru că anul trecut am lucrat mai mai mult de acasă în perioada echivalentă. Consumul mai mic din 2022 este pentru că am mers mai puțin sportiv pe de o parte (cu efecte vizibile în mod special în lunile mai calde), iar pe de altă parte am folosit precondiționarea mai mult pe vreme rece, iar în acest mod energia folosită la încălzirea bateriei nu s-a contorizat la fel de mult în consumul mediu raportat.

Invitație la dialog

Problemele cu rețeaua subdezvoltată și pauzele de încărcare mai greu de corelat cu programul de masă și odihnă al copiilor mici, sunt adesea pomenite de colegii care au decis să aleagă o alternativă cu combustibili fosili pentru drumurile lungi din concediu.

Comoditatea obișnuinței, în fond majoritatea am condus mai întâi automobile cu motoare termice și am alimentat rapid la stațiile de carburanți bine amplasate, este un factor major care influențează deciziile.

Drumurile lungi, cu orice model electric, presupun o schimbare fundamentală a modului în care călătorim. În locul timpului cât mai scurt de la plecare la destinație, călătoriile electrice se derulează ca un dans sincron, mai lent, în care nevoile umane se sincronizează cu cele de încărcare, exact așa cum a descris Dan (Model 3) călătoria sa cu soția și doi copii de la Călărași la Alba Iulia și retur.

În ultimii patru ani, TM3 m-a învățat să apreciez pauzele de odihnă, să găsesc activități utile în timpul de încărcare și să mă abat mai des spre obiective turistice aflate în apropiere de drumul principal. Cu siguranță am ajuns la destinație mai odihnit, mai puțin înțepenit de orele lungi petrecute doar la volan. Am savurat mai intens localitățile unde am găsit stațiile SuperCharger și un loc frumos de masă sau odihnă.

In final, socotelile financiare, care reflectă strict cheltuielile pentru combustibil sau energia electrică, sunt incomplete. Costul îngrijirilor medicale pentru bolile cauzate de poluare este suportat de întreaga societate, chiar dacă grosul emisiilor este produs de o minoritate. La fel și costul plătit de viitoarele generații pentru impactul activităților noastre asupra mediului, inclusiv cele cauzate de alegerile modului de transport individual.

Dacă o taxă pe emisiile individuale ar putea influența alegeri mai ecologice este o dezbatere la modă în toate campaniile electorale, alături de bla-bla-ul eco, fără fond și substanță, fiindcă dă bine cu generația tânără de alegători. Cu toate acestea, odată ajunși în funcții, majoritatea politicienilor vor vota pachetele de legi în care sunt prevăzute subvențiile pentru industria petrolului și a cărbunelui.

În cadrul acestei dezbateri, mai întreb o dată, de ce are nevoie o industrie veche de 100 ani, care realizează profituri obscene pe spinarea consumatorului final, de subvenții gigantice care au ajuns la 11 milioane dolari pe minut???

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.