A venit timpul unui #RO1000Challenge de vară. Dintr-un motiv foarte simplu: ținem cont de reacțiile oamenilor la articolele și acțiunile noastre. Și pentru că suntem noi mai ciudați și suntem o echipă care moștenim câte ceva din seria „MythBuster” – curiozitatea de a valida/invalida mituri ce țin de electromobilitate.
Înainte de a continua, vă recomand să citiți de ce facem acest test și cum am ales traseul.
Aici găsiți analiza ediției de iarnă.
Rezultatele testului din această vară și impresii la cald, de pe drum, le găsiți și în articolul lui Alex, precum și în articolul lui Călin.
Pe scurt, am fost a doua mașină care a ajuns la destinație, la 30 de minute după Golf. Deci mitul ăla mare că ajungi cu termica cu 2-3h mai repede, la un drum de 1000km, nu stă în picioare pentru orice electrică. Eficiența Konei și-a spus cuvântul. Și experiența mea, parcurgând traseul, pe segmente, de câteva zeci de ori.

Cele 30 de minute nu sunt relevante din foarte multe motive, unul din ele fiind faptul că noi am făcut testul într-o zi de duminică, iar pe tronsonul Bacău-Brașov-Pitești circulația s-a desfășurat influențată de traficul de turiști, pe un drum mult mai aglomerat decât în mod normal.
Date și statistică
Pentru traseul realizat de mine – aici incluzând și devierile de la traseu pentru încărcare, consolidarea rezultatelor a produs următorul sumar:
O să revin cu articole separate despre fiecare parametru obținut, sunt multe date interesante conținute în imaginea de mai sus, dar am putea sumariza astfel:
- Distanța parcursă: 1010 km
- Erorare odometru față de GoogleMaps: 0 km
- Timp total traseu: 14h 50min
- Timp de staționare: 02h 50 de min, din care încărcări 02h 45 de minute (tura asta mers toate stațiile)
- Consum mediu real mașină: 17.3 kWh/100 km. Consum afișat de mașină: 17,1 kWh/100km
- Cost total energie: 285,9 RON.
- Viteză medie de încărcare pe traseu: 50,7 kWh/h, incluzând pierderile la încărcare
„Strategie”
Sincer, nu mi-am făcut calcule / simulări apriori. Dar am mai făcut acest traseu, pe segmente de cel puțin 10 ori din iarnă și până acum. Știam traseul destul de bine, cât și amplasarea stațiilor. Singurul moft pe care l-am avut personal, a fost să fac o încărcare de cel puțin 45 de minute undeva pe traseu, pentru a prinde o repriză de somn. Cu o noapte înainte de plecare nu am reușit să dorm decât 4h, din cauza căldurii din București. Iar cu aparatul de AC din camera de hotel nu am putut rezista prea mult, din cauza zgomotului acestuia.
Un principiu l-am avut pe tot traseul: mergem cu traficul, astfel încât să nu fim un punct de stres în trafic, să nu încurcăm lumea. Dar în același timp să stăm cât mai aproape de limita de viteză legală. De ce spun asta? Pentru că pe sectorul reprezentat de DN2x, e imposibil să mergi cu viteza legală prin localități, fără să te bage vre-un ghiolban prin șanț. Sau fără să ajungi cu ochii ca la broască din cauza flash-urilor.
Chiar dacă unii colegi vor pretinde că au fost fecioare neprihănite în trafic, ședeți blânzi că toată lumea a mers cu peste 60km/h prin localități, pe DN2x (cel puțin). Însă cu siguranță nimeni nu s-a pus într-o situație periculoasă pentru el sau pentru ceilalți participanți la trafic. Nu suntem kamikaze.
Mituri demolate
Cu ajutorul datelor din CarScanner, Glympse, Galeria Foto de pe telefon și a filmărilor din camera de bord, am extras datele pe segmentele relevante de pe traseu:

- Mers încet pe autostradă ca să ai autonomie să ajungi la Constanța
Eu, Cristi cu Tesla Model 3 LR, Cosmin cu ID.3 și Călin cu 140km/h pe autostradă. Am mers normal, fără probleme, fără emoții. La Constanța am ajuns cu 25% SoC. Pe A1, am aplicat aceeași rețetă, atât cât s-a putut (pe ultimii 3 km de autostradă am prin ambuteiaj – am stat cam 5 minute în aglomerația creată). Eu și astă iarnă am mers cu cu 130 pe CC până la Constanța. - Avantaj de 2-3 ore al termicei, pe un traseu de 1000km, prin România.
Cu siguranță nu în cazul Konei, dar asta nu se poate generaliza la restul mașinilor electrice. Între Kona și alte mașini de până în 200 Cp, mergând cu traficul, la modul cel mai real diferența nu va fi mai mare de o oră. Asta chiar și în condițiile unei infrastructuri de încărcare ce nu este optimă pentru pentru Kona. Am explicat de foarte multe ori avantajul de a nu avea o cutie de viteză, ceea ce îți permite să negociezi mai ușor un punct de stres în trafic (de ex când cineva merge cu 20km/h pe un sector de drum care permite mult mai mult, dar fără ca această viteză să fie dictată de condițiile de drum și trafic – așa cum fac „șoferii de duminică” ce se apucă de fotografiat peisajul din mersul mașinii). - Diferențe majore între iarnă și vară. Am explicat astă iarnă că din cauza unor probleme de sănătate și a situației de la Brașov, am pierdut destul de mult timp. Nu am scăzut acel timp (și nici nu sunt de acord să fac asta) pentru că astfel de situații fac parte din „viața” unui traseu de 1000 km. Nu tot timpul se aliniază astrele. Astă iarnă, a cam trebuit să deviez mai mult de la traseu pentru stațiile de încărcare (cam 50km în plus), și am făcut cu 54 de minute mai mult. Având în vedere că ocolirea a fost făcută pe traseu urban, e evident că la Kona, la drum lung, nu prea sunt diferențe între vară și iarnă. Am mai zis că e o mașină al naibii de predictibilă și constantă. Supărător chiar aș zice.
- Drum obositor cu electrica
Călin a făcut pauze de MAXIM 15 minute, totalizând 55 de minute de pauză pe drum. Altfel, tot timpul la volan. Eu, la Brăila am stat mult mai mult decât ar fi fost cazul, pentru că am dorit să mănânc. Plecând atât de dimineață din București, nu am prins micul dejun la hotel, așa că am stat în Mall Brăila să iau „micul dejun”. Mâncare, nu sandwhich.
La Bacău chiar am avut o repriză de somn de 40 de minute, și am stat mai mult decât a fost nevoie.
La Brașov în timpul pauzei de încărcare am primit o comandă dată prin Glovo și chiar am mai prins 15 minute de somn.
Am ajuns perfect ok la destinație, chiar odihnit.
Siguranță și securitate în timpul testului
Nu știu alții cum sunt, dar cu siguranță nu poți pune egal între „condus 14h 20 de minute cu 6 pauze de MAXIM 15 minute”. Nu întâmplător, anumite categorii de șoferi au limite de timp de conducere. După atâția ani de condus și aproape 1 milion de kilometri parcurși, chiar pot să zic că este complet nesigur un astfel de regim de conducere. Acuitatea și reflexele, din cauza oboselii, scad până la cote alarmante după 5 ore de condus continuu. Studii mai serioase pun depravarea de somn printre cele mai mari riscuri în ceea ce privește conducerea unui vehicul.
Și o mai spun statisticele accidentelor (las doar ultima statistică publică, cu acces gratuit).
Pentru a impune un grad minim de comformitate și siguranță printre participanții la acest test, pe viitor este imperitiv să fie impuși niște timpi obligatorii de repaus, pe modelul reglementării legislative pentru șoferii care fac activități comerciale autorizate (transport de mărfuri, bunuri și persoane). Diverse modele ne indică ca pentru fiecare 5 ore de condus să existe o oră de repaus.
Pentru cei care încă au dubii despre efectele condusului prelungit și riscurile micro-reprizelor de adormire, vă recomand să parcurgeți în întregime clipul de mai jos:
Este ca și cum ai conduce sub influența alcoolului.
Un alt elefant din cameră este subiectul „mersului cu viteză legală”. S-a tot propagat acest mit că al nostru coleg Călin (aici doar am vrut să evit o cacofonie) a mers cu „viteza legală” pe tot parcursul traseului. Un lucru fundamental fals. Toată lumea a mers cu traficul. Nu fac o acuzație, doar vreau să corectez o informație care văd că se tot propagă.
Ce vreau să subliniez, e că toți am mers în limitele impuse de fluxul de trafic de pe traseu, dar și în corelație cu capacitățile mașinilor noastre. Cu siguranță nimeni nu l-a pus pe Călin să meargă cu „frâna de mână trasă” doar pentru a demonstra că diferența între o termică și o electrică nu e așa de mare. Sau că l-am obligat pe Călin să meargă cu „viteza legală” și noi „am dat în electrice ca surda în clopot”.
Ah, că cineva care mergea nejustificat de încet pe drum, cu siguranță a fost depășit, chiar dacă s-a întâmplat acest lucru și pe o linie continuă – ăsta nu e un dubiu, până la urma urmei respectivul devine un obstacol, nici nu-l poți aștepta o veșnicie.
Accept ideea că e posibil ca din diverse motive, inclusiv capacitățile mașinii, unii să fi rulat în coloană cu 20-30 km/h fără a avea posibilitatea de a depăși, iar alții să fi prins același sector de drum liber. Asta nu înseamnă că unii au mers legal și alții ilegal. Cum, la fel, nici dacă depășești un autovehicul în localitate, asta nu înseamnă că îl depășești cu viteze de peste 100km/h.
Oricare din colegi doresc să mă contrazică, îi aștept cu date, transparent. Așa cum fac și eu de fiecare dată. Sunt prea mulți ani de când am declarat pierdută încrederea în spusele oamenilor, motiv pentru care am compensat această lipsă cu sprijinul pe date concrete – măsurabile și verificabile.
Însă, ce pot să vă asigur e că niciunul din noi nu a tratat acest test ca un raliu pe drumuri publice sau a plecat cu intenția de a se baza pe un condus periculos sau pe un comportament care să nu asigure siguranța și securitatea atât a noastră individual cât și a celorlalți participanți la trafic.
La fel, vă pot asigura că niciunul din noi nu e vreun sfânt sau vreo mironosiță.
Infrastructura
Cea rutieră, în continuare proastă, chiar dacă au mai apărut îmbunătățiri pe ici-colo. Cel mai dezamăgit sunt de DN2 unde încă se încurajează un stil de conducere CRIMINAL, susținut de autorități. Iar poliția nu sancționează circulația pe acostament pe acel drum. Se circulă periculos, ai un permanent sentiment de insecuritate iar stresul impus de agresivitatea participanților la trafic este mult prea mare pentru a include acel drum în sfera „civilizației”.
Da, se pot face mult mai multe și pentru a îmbunătăți DN11 și DN 73. Se pot crea punctual extinderi la profil 2+1 a drumului pentru a face o viață mai ușoară atât camionagiilor dar și a automobiliștilor. Pe DN73, De la Fundățica la Câmpulung pot fi corectate multe curbe, poate fi creat un drum MULT mai sigur.
Ah… și Câmpulung Muscel… un dezastru!!!! Cuvintele care califică situația de la Câmpulung cu siguranță nu își au locul aici, dar de fiecare dată când trec pe acolo, vii, morții, mamele, sfinții și toți zeii administrației de acolo nu scapă „nealiniați”.
Cea de încărcare… în continuare preponderent de 50kw. Măcar tura asta au mers toate stațiile de pe traseu și devierile de la traseu au fost destul de mici (am deviat puțin doar la Constanța și Bacău). Devierea a fost neglijabilă (11 km / 15 minute cost traseu). Mai jos, găsiți sesiunile de încărcare ce le-am avut pe traseu:
Locatie | Timp (min) | Cantitate (kWh) | Cost (RON) |
Vivo Constanța | 27 | 20,2 | 46,21 |
Mall Brăila | 46 | 35,54 | 41,46* |
OMV Bacău | 52 | 39,91 | 46,56* |
Tess Brașov | 40 | 43,7 | 108,75 |
Total | 165 | 139,35 | 242,98 |
*-preț calculat din abonamentul JuicePassX Premium X – 140 RON pentru 120 kWh. Real, costul în timpul deplasării a fost de 154,96 RON.
Ar fi fost frumos să fi avut pe tot traseul stații de minim 100 kW. Vedeți diferența de timp între încărcarea de la Brașov și restul pentru a vedea care este impactul de timp. Nu că nu aș fi făcut pauza aia lungă la Bacău, sau la Brăila. Aveam opțiunea să stau 15 minute la Brăila și apoi 45 de minute la Focșani pentru a evita încărcara de la Bacău, dar chiar aveam nevoie de o repriză de somn. Și de mâncare. 120kg nu se întrețin cu suspine.
Timelapse
Mai jos, tot drumul, filmat cu dashcam-ul. Doar 8x, ”no cuts”.
Aici găsiți datele din CarScanner.
Și o mică galerie cu poze și capturi de ecran, ce am mai găsit prin telefon.

Ultimii 10 ani din viata i-am dedicat securitatii ciberneticii, astazi fiind arhitectul la nivel global pentru solutii de securitate in domeniul identitatii si administrarii accesului. Aceasta implicare a insemnat si dezvoltarea unor programe de masterat de securitate cibernetica la universitati din Romania. Iubesc antreprenoriatul si intraprenoriatul, motiv pentru care ma gasiti implicat activ in multe preacceleratoare si acceleratoare de inovatie tehnica, din Romania.