Vânzările europene în pragul unui MILION de vehicule electrice în 2020

Ca orice statistică, și cea a vânzărilor europene se bazează pe multe cifre și analiștii par încântați că în curând bariera psihologică a primului milion de vehicule electrice, livrate clienților într-un singur an, va fi doborâtă în Europa.

Cam atât ar fi suficient pentru a justifica entuziasmul: Cândva, săptămâna viitoare probabil, mașina electrică cu numărul un milion va ajunge la un proprietar european fericit.

Până în 2020, doar China, cu populația ei enormă, o susținere consecventă (a producătorilor și clienților) de aproape două decenii, dar și cu amenzi usturătoare pentru nerespectarea cotelor de NEV (new energy vehicle) din volumul total al vânzărilor, a reușit să împingă producătorii auto pe calea electrificării și volumul înmatriculărilor a crescut treptat la peste un milion de autovehicule, fapt unic pentru vehicule electrice în lume.

De ce au crescut vânzările de autovehicule electrice in 2020?

Ce s-a întâmplat în anul 2020, cel al covid-ului, al limitării activităților și închiderii producției (și) de automobile în Europa, de volumul vânzărilor este pe cale să depășească China?

In primul rând, este anul când au intrat in vigoare sancțiunile europene pentru depășirea normelor de emisii de CO2 pentru flota produsă, ceea ce a determinat producătorii să lanseze câteva modele electrice noi, a căror număr a fost limitat la cel necesar evitării penalizărilor.

Volumul de producție pentru electrice a fost de aproximativ 10% din total, incluzând hibrizii plug-in, pentru care lobby-ul industriei auto a „convins” legiuitorii europeni că vor contribui la reducerea de CO2.

Numeroase studii dedicate comportamentului clienților au dovedit că măsurătorile de CO2 rezultate din cicluri standard, nu pot fi reproduse în realitate, pur și simplu fiindcă o parte din clienți sunt interesați doar de subvențiile acordate, nu și de încărcarea zilnică a micilor acumulatori, care ar permite circulația electrică în orașe.

In plus, aceste false mașini electrice, permit industriei să continue producția de motoare termice și accesorii, iar service-urilor să realizeze venitul din întreținerea periodică a motoarelor termice (schimburi de ulei, filtre, bujii, distribuție, ambreiaje, catalizatori, eșapamente, etc).

Trebuie sa fim realiști și să înțelegem că destinul a zeci de mii de oameni depinde de locurile de munca de la furnizorii de componente pentru motoare termice și o tranziție prea rapidă, ar periclita existența unor întregi regiuni industriale, ce trăiesc de pe urma industriei auto.

Un exemplu elocvent este noua lege din Marea Britanie, care interzice vânzarea vehiculelor cu motoare termice începând din 2030, dar permite hibrizii plug-in până în 2035.

Tesla va produce în Europa începând din 2021

In același timp, industria auto este o junglă în care cel mai puternic supraviețuiește, iar cei slabi sunt înghițiți, sau dispar precum dinozaurii. Ce se va întâmpla când Tesla va începe producția în Europa? Când concurența directă, fără protecția taxelor vamale și a întârzierilor datorită transportului din California sau China, determină livrări în valuri, concentrate pe ultima lună din trimestru?

Tesla nu are interesul să limiteze producția de electrice, dimpotrivă. Fiind sursa principală de câștig în domeniul auto, va face tot posibilul să atingă cât mai repede capacitatea proiectată la Berlin. In prezent doar grupul VW a prezentat planuri credibile, prin care sa poată egala volumul planificat de Tesla în Europa, deși VW este dependent de livrările de acumulatori de la furnizori asiatici, în timp ce Tesla își va produce proprii acumulatori la Berlin.

Cum va reacționa publicul german la Model Y și Model 3 Made in Germany, unde Tesla angajează o echipa compusă de mii de compatrioți, plus personal venit din apropiata Polonie și alte țări europene, până la totalul de peste 10.000?

O problemă de leadership

Liderii din industrie sunt în mare parte angajați cu contract pe termen limitat, în care indicatorii de evaluare ai performantei sunt legați de profit, dividendele pentru investitori, utilizarea capitalului, cash flow, etc. Cu toate declarațiile promoționale despre ecologie, nici o firmă auto nu a fost penalizată pentru poluarea produsă zeci de ani, până la scandalul diesel și atunci doar din cauza înșelătoriei grosolane.

Amenzile europene pentru depășirea normelor de CO2, încearcă să forțeze o schimbare fundamentală în gândirea curentă din industria auto, care să ducă la eliminarea giganților de peste două tone, în schimbul utilizării unor motoare mai mici și mai eficiente și a electrificării treptate a transportului rutier.

Dar și aici a intervenit lobby-ul atotputernic al industriei auto, care după ce a blocat prima încercare de legiferare a emisiilor de CO2 în 2013, a reușit din nou să dilueze prevederile actuale, până în pragul ineficienței.

Privit prin prisma actualei proliferării a hibrizilor plug-in, promovați prin metode cât se poate de simple și eficiente, care ne duc din nou cu gândul la junglă, pe primul loc este TEAMA de autonomie și cea de încărcare, bine întreținute de presa de „specialitate”.

Instrumentul cel mai pervers este însă prețul și mai ales recentele majorări de preț, proporționale cu creșterea subvențiilor acordate la achiziție. In final clientul plătește aceeași sumă, subvenția din bani publici ajungând în buzunarele fără fund ale producătorilor.

Sigur că vom sărbători primul an în care vânzările depășesc UN MILION de autovehicule electrice în Europa. Dar printre ele se ascund cu abilitate prea multe „fake EV”, dacă tot trăim în epoca „fake news”.

Despre lipsa de entuziasm cu care au fost lansate câteva modele, doar pentru a evita amenzile, cu soft-ul nefinalizat și probleme transferate clienților, vom discuta altă dată.

Pe aceeași temă:

• Cât de mari ar putea fi amenzile pentru neîndeplinirea normelor de emisii poluante?
• Amenzi sau electrificare?
• Despre efectele nedorite ale subvențiilor majorate
• Reducerea subvențiilor poate avea un efect pozitiv ?
• Despre legătura între subvențiile pentru electromobilitate și costul sănătății publice