Invitație la dialog despre subvenții pentru mobilitatea electrică

În contextul știrilor internaționale, publicarea indicelui de mobilitate electrică din Romania (Romania e-mobility index) de către partenerii noștri de la lektri.co generează o întrebare firească:
– Ce se va întâmpla cu vânzările de automobile electrice când subvențiile vor fi reduse sau eliminate?

În decursul timpului (o listă cu articole pe această temă găsiți la final), am argumentat împotriva subvențiilor de orice fel și am subliniat în repetate rânduri că industria petrolului a beneficiat de subvenții echivalente cu 11 milioane USD pe MINUT!… care intervin artificial în echilibrul dintre cerere și ofertă.

Daca ați fost interesate/interesați de acest subiect în urmă cu doi ani, poate vă amintiți că imediat după anunțarea creșterii subvențiilor în Franța și Germania, după dezastrul economic cauzat de primul lock down, atât Renault cât și VW au mărit prețurile modelelor electrice!

Despre efectele eliminării subvențiilor

Mult timp criticate cu un fel de haiducie guvernamentală inversată, care strânge taxe de la toată lumea și le face cadou celor înstăriți, care iși pot permite oricum un automobil electric scump, criticile s-au mai îndulcit după ce Tesla nu a mai beneficiat de subvenții în SUA.

Exemplul Tesla – GM

Exemplul Tesla, care începând din 2019 nu mai beneficiază de subvenția federală acordată cumpărătorilor (o reducere cu 7500 USD din taxele datorate în anul achiziției), dar a acaparat cea mai mare parte a pieței americane de BEV (battery electric vehicles), în ciuda majorărilor repetate de preț, poate duce la concluzia că subvențiile nu sunt necesare, dacă produsul, achiziția și rețeaua proprie de încărcare sunt suficient de atractive.

E drept că tot de pe piața americană învățam că atunci când produsul nu este prea atractiv și cumpărătorul este trimis să încarce unde poate (cu aplicații, ecusoane RFID și complicații de plată), cu subvenție sau fără efectul este același. Chevy Bolt, primul model 100% electric produs de GM în număr mai mare (cunoscut în Europa ca Opel Ampera-e) nu s-a vândut prea bine nici cu subvenție, nici după ce a expirat subvenția și nici în prezent, când a fost ieftinit cu 6000 USD.

Alte exemple

Spre deosebire de Norvegia și Suedia, cu măsuri de susținere pe termen lung clare și stabile, în Danemarca, înmatriculările au fluctuat masiv, în funcție de partidul politic aflat la putere, care a introdus sau a eliminat măsuri de promovare a mobilității electrice, generând nesiguranță datorită imprevizibilității sumelor acordate.

În China, efectul primei reduceri a subvențiilor din iunie 2019 a fost trâmbițat de electro-sceptici ca o prăbușire a viselor de electrificare. Comparația făcându-se cu primele luni din 2019, când vânzarea a fost umflată artificial de certitudinea că din iunie avantajele pentru cumpărători se vor reduce, nu avea valoare statistică, dar a generat câteva titluri celebre.

Pandemia, urmată de lock down și de prăbușirea vânzărilor de orice fel, au determinat autoritățile chineze să revină asupra reducerii și eliminării sumelor acordate pentru achiziția NEV – New Energy Vehicles până în acest an, când cererea solidă pentru noile modele electrice și micro-automobilele de oraș, au deschis din nou portița reducerii implicării autorităților. La drept vorbind, când clienții din China achiziționează mai mult de 50% din totalul vehiculelor electrice vândute pe glob, de ce ar mai fi nevoie de subvenții?

Exemplul recent al Marii Britanii este urmărit cu mult interes, fiindcă bazându-se pe aceeași teorie a cererii cu mult mai mare decât oferta actuală, autoritățile au eliminat subvențiile pentru achiziții individuale de automobile și au redirecționat fondurile spre aplicațiile cu impact mult mai mare asupra reducerii poluării fonice și cu gaze de ardere din aglomerațiile urbane: transport de persoane și marfă, plus dezvoltarea rețelelor de încărcare.

Tendințe contrare

Revenind la exemplul Tesla – GM, afectați în mod cu totul diferit de reducerea și apoi eliminarea subvențiilor federale, la începutul săptămânii un grup de producători (GM, Ford, Stellantis și Toyota) au mers cu jalba în proțap la Congresul American solicitând eliminarea limitei actuale de 200.000 automobile vândute, după care subvenția federală se reduce la jumătate, de două ori la câte șase luni (prima dată la 3750 USD, a doua oară 1875 USD) și în final este eliminată. Interesant de menționat că între aceștia nu a fost Tesla, care își vede de drumul unic, construit pe încrederea de nestrămutat că viitorul transportului rutier este electric, autonom și conectat.

După o zi, Elon Musk a subliniat inegalitatea generată de intervenția artificială a autorităților în piață, cu o referire directa la Model Y vs. Mach-e, în care modelul produs de Ford în Mexic beneficiază de banii contribuabililor americani, în timp ce Model Y produs în SUA nu beneficiază.

Invitație la dialog

Revenind la întrebarea din primul paragraf, ce se va întâmpla pe piața din România, când subvențiile vor fi reduse, eliminate sau, în cazul ideal, redirecționate spre stații de încărcare, taximetrie și distribuția de marfă în orașe?

Ca punct de pornire utilizăm un fragment din clasamentul înmatriculărilor din primele cinci luni din 2022 publicat de partenerii noștri de la lektri.co.

Din start trebuie să subliniem că acest Top 10 nu reflectă neapărat preferințele cumpărătorilor români, cu excepția Spring-ului, ci disponibilitatea de livrare a importatorilor și dealerilor locali.

Eliminarea subvențiilor va avea un impact inegal asupra diferitelor modele.

  • Pentru Dacia Spring ar însemna aproape dublarea prețului,
  • Pentru Model 3 (SR+) ar însemna o scumpire de aproximativ 20%, iar pentru un Long Range Dual Motor o majorare de preț cu mai puțin de 16% (conform valorilor „înainte de economii” afișate pe pagina Tesla RO).

Cu alte cuvinte, cu cât modelul este mai scump, cu atât cumpărătorul va fi mai puțin afectat de eliminarea subvențiilor.

Exemplul Marii Britanii, de redirecționare a fondurilor spre stații de încărcare, taximetrie și transport de marfă, are cu siguranță meritul că nu generează acea discrepanță între creșterea parcului auto electric mai rapid decât a rețelelor de încărcare.

În SUA, autoritățile au decis să rupă lanțul slăbiciunilor generat de dilema „oul sau găina”, finanțând dezvoltarea rețelelor publice de încărcare. În acest fel au dat la o parte scutul de carton după care se ascundeau producătorii, când afirmau că ei ar vinde mai multe electrice dar clienții nu le vor, fiindcă nu au unde să încarce.

Aceeași poezie a fost recitată în Europa de ACEAAssociation des Constructeurs Européens d’Automobiles și de președintele acestei organizații de lobby politic, Oliver Zipse (CEO BMW). Cu jocuri de culise și opoziție din Germania, Parlamentul European a votat o măsură, contestată, de interzicere a vânzării automobilelor cu motoare termice din 2035. Public, VW și Mercedes au declarat că suportă această propunere, ce trebuie să treacă prin Comisia Europeană, în timp ce numeroși alții s-au răzvrătit și amenință, ca de obicei, cu pierderile locurilor de muncă, în frunte cu Stellantis, care s-a retras din ACEA.

Între timp ministrul economiei din statul Brandenburg, subliniază în conferințe economice, ce se poate învăța de la Tesla, care angajează între 500 si 600 de persoane pe lună la Giga Berlin.

Alte articole pe tema subvențiilor pentru mobilitatea electrică

1 Response

  1. Catalin spune:

    In prima faza ar trebui limitata valoarea masinii pentru care se oferta subventia, la 40-45000EUR, sau macar cuantumul subventionat sa scada progresiv in functie de valoarea masinii. Cine isi permite o masina de asemena valoare, ar trebui sa-si permita sa suporte si diferenta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.