Kona la finalul lui 2023 și trei pași în spate

Voi face trei pași în spate în încercarea de a vedea cum era viața cuiva apropiat acum aproape 100 de ani. Voi trece și prin datele acumulate de-a lungul anului 2023 de koniță.

Am lăsat în articolul COP28, vârful de consum de combustibili fosili și mobilitatea electrică un exercițiu inedit.

Trei pași în spate

Pare greu de realizat, știu. Înainte de a încerca să-mi imaginez viața în România așa departe în timp am scotocit puțin prin arhive. Este imposibil altfel să-ți imaginezi ceva ce nu ai trăit. Recomand această abordare. Să vedem ce a ieșit în cazul meu.

Alegerea unei persoane

Am ales-o dintre cei apropiați pe Mami, bunica mea. A fost tot timpul un reper pentru mine și restul familiei. M-a crescut în primii mei ani de viață devenind Mami, cum i-am spus eu, pentru toți ceilalți în ultimii peste 40 de ani. Născută în monarhia interbelică, trecută printr-un război mondial, printr-o colectivizare forțată (detalii) și prin pierderea casei și a bunurilor în inundațiile din ’70. Dar mai important printr-o viață alături de mulți copii.

Argumentul pentru a alege să merg așa departe e simplul fapt de a încerca să acopăr, cum zicea Andri Snaer Magnason în cartea sa Despre timp și apă, acea amprentă personală de peste 250 de ani. O amprentă în care transferi cele învățate de la bunici nepoților.

Pasul al doilea ne duce tocmai în…

1969

Un an extraordinar. Nu neapărat pentru România și cetățenii ei.

Trecuți în ultimii ani printr-o colectivizare forțată cetățenii se adâncesc într-un comunism care avea să subjuge câteva generații. Mami continuă munca de îngrijire pentru părinți, copii și pentru cei din comunitatea apropiată. Munca de îngrijire, invizibilă sau ignorată din punct de vedere economic este făcută în mare parte de femei și în ziua de azi. O economie invizibilă…

Comunitatea de peste Someș, Dej era una mică în acele vremuri. Se poate vedea Dejul în pozele strânse de domnul profesor Sorin Borodi de-a lungul anilor pe blog-ul personal. Una din 1969 aici.

Nu am ales acest an degeaba. Apollo 11 a însemnat un salt tehnologic decisiv pentru noi ca specie. Un efort uriaș făcut de americani, dar un efort din care omenirea continuă să beneficieze zeci de ani. Și nu vorbesc de obiectivul primar, aselenizarea și revenirea în siguranță pe Terra a celor 2 astronauți. Poate mai important e saltul tehnologic care a însemnat munca de peste 10 ani la acest program. Zecile, sutele sau poate miile de invenții necesare proiectului înseamnă tehnologie care e prezentă în multe echipamente pe care le utilizăm astăzi.

Am mai făcut un pas în spate, pentru o zi de naștere.

1938

Mi-am imaginat un copil vesel cu familia în jurul unei mese de duminică. Tabloul nu poate să fie complet fără contextul vremurilor.

Mi-a venit greu să-mi imaginez o zi de naștere din perioada interbelică citind despre acele vremuri tumultoare. Județul Someș la acele vremuri avea peste 220.000 de locuitori. „Tot în 1938, speranța medie de viață la naștere era, în România, de 40,20 ani la bărbați și 41,40 ani la femei. Rata mortalității infantile era de 182,5 la mia de nou-născuți.” (sursa)

Într-un regim dictatorial al Regelui Carol al II-lea pe o scena politică era cel puțin zbuciumată de asasinate și execuții.

Niște vremuri care nu cred că ne caracterizează ca popor. Totuși o perioadă în care uzinele Ford investeau în România (sursa). Nu ceva uau, dar acest lucru ne poate spune că nu eram marginalizați, cum de altfel am fost o bună perioadă după război.

Revenind la prezent, diferențele sunt mari astăzi. Speranța de viață este de 69 de ani la bărbați, iar la femei de 76,6 ani. Rata mortalității infantile e de 6,88 la mia de nou-născuți.

Avem progres?

Toate proiectele majore din ultimii 100 de ani au susținut acest progres. Vehiculele electrice și bateriile care le propulsează fac parte din acest progres tehnologic. O soluție de reducere a emisiilor de carbon, iar adoptarea sa va continua și pe parcursul anului 2024.

Progresul pe parcursul vieții bunicii mele este enorm, chiar dacă definitorii sunt ultimii 30 de ani. Ne mai întrebăm astăzi dacă ne e mai bine?!?

Oare putem sa aruncăm o privire și în viitor? Ne putem imagina și cei 3 pași în față? Până una/alta să vedem cifrele koniței pentru 2023.

2023 la volanul Hyundai Kona Electric

A trecut al treilea an de când utilizăm Hyundai Kona Electric ca mașină principală în familie. #konița ne-a purtat prin toate punctele/opririle afișate de Google:

Tot Google ne spune că am făcut 27 de călătorii. Noi considerăm că un #electrip ar trebui să aibă cel puțin 200 km de parcurs. Am cam scris despre aceste călătorii mai lungi:

• #electrip: Timișoara e frumoasă!
• #electrip: 54321, START!
• #electrip: Croația’ 23 spre final de drum
• #electrip: Maramureș, plai cu DOR
• Kona la Șpring, cu familia Elmob în Apuseni
• ECO CAMP Ciugud 2023 – ne dorim electrificarea!

În total 7.859 km parcurși în excursii în 2023, din cei 27.534 km parcurși. Tabelul complet cu datele anului este mai jos:

Atunci când aproape 20.000 km îi faci în zona metropolitană a municipiului Cluj-Napoca o viteză medie de 49.2 km/h îmi pare mare. Cine îmi va spune că scoate medie mai bună în scenariul fifty-fifty DN/oraș l-aș ruga să se abțină, poate se uită și colegii de la rutieră pe blog 🙃

Dacă tot am trecut la consum să vedem cu ce fel de energie l-am alimentat.

Energie

Energia vine din surse diferite, s-a insistat la noi pe blog pe acest aspect. Este foarte important de reținut, de altfel, că nu vom avea costuri uniforme ca la o mașină termică. Costul e dat de sursa de încărcare, iar mai jos vedem detaliile personale.

Costuri

Ponderea cea mai mare a costurilor (aproape 71%) o reprezintă energia preluată din rețea. Contractul cu furnizorii, că au fost 2 în 2023, mi-au setat costurile între 0.7 și 0.8 RON/kWh. Am ales 2 furnizori care au achiziționat doar energie din surse regenerabile. Totalul a fost de 2.740 RON pentru 3.613 kWh.

Până aici a fost simplu. Prețurile de la stațiile publice sunt cele care diferă cel mai mult. Nu le voi trece în revistă, nu are sens să facem o astfel de analiză. Pot spune doar că am avut cele mai mari costuri cu energia, după cum se vede în tabelul de mai sus, în timpul concediului din luna august. 1.708 RON pentru 633 kWh.

Per total costul la 100 km parcurși a fost de 17 RON. Un preț bun, dacă mă gândesc că la diesel-ul din curte aș fi ajuns la 43 RON/100km. Diesel care a văzut ultima dată pompa e combustibil în septembrie 2022 și mai are jumătate din cantitatea de motorina alimentată atunci.

Costurile cu mentenanța, accesorii și asigurări pentru anul trecut au fost de 7904.90 RON:

• asigurări (Casco+RCA): 5901.27 RON
• mentenanță: 1757.46 RON (2 revizii, 2 schimburi de anvelope și un filtru de aer)
• accesorii: 84.17 RON (becuri led interior și număr)

Probleme

Singura problemă care a necesitat schimbare de componente este disfuncționalitatea apărută la blocarea ușiței portului de încărcare. Aceasta nu se mai bloca odată cu închiderea centralizată a mașinii. Situația a fost rezolvată prin schimbarea pe garanție a sistemului de închidere.

Am mai amintit frustrările generate de reprezentanțe și importator. Reviziile la 15.000 km par setate astfel doar pentru a mai lua niște bani de pe clienți, pentru care nu se face absolut nimic pentru a fi ținuți aproape. Serviciile post vânzare pentru Kona Electric sunt practic inexistente în România. Personal mi-aș dori unele produse de fidelizare (abonamente de încărcare de exemplu), oferte de buy-back sau chiar accesorii.

Privind la orizont

Dar cred că vor fi creșteri de preț și în zona rezidențială pentru că cineva trebuie să suporte costurile trecerii la energie verde, cum spunea de curând un CEO al unei mari companii din energie că e necesar să creștem costul per kWh în Europa pentru a putea fi susținute investițiile (sursa1 și sursa2).

Cred că e important ca fiecare dintre noi să încercăm să facem un mic pas spre o cât de mică independență energetică. Un sistem fotovoltaic, poate și o baterie ar putea să fie un punct bun de pornire spre investiții ulterioare în mobilitate electrică sau chiar renunțarea la gaz sau lemn. Instalat în august sistemul nostru fotovoltaic a produs aproape 1MWh de energie, majoritatea fiind consumată.

Mă aștept la un echilibru mai bun între producție și consum pe parcursul unui an complet. Instalarea târzie, limitarea la export până în noiembrie nu oferă ce mai bună privire asupra potențialului acestui sistem. Da, recunosc frustrările prin care am trecut pentru a finaliza toate etapele acestui proiect, dar obiectivul final ne va ajuta să avem răbdarea necesară.

La acest moment frustrările sunt uitate. Să vină facturile mai mici! 🤪