Dacia Spring se apropie de 7000 km

by Marcel Banu — decembrie 7, 2021 in Dacia Spring / RoadTrips!

Vă salută un electrificat recent după mai bine de șase mii de kilometri, aproape de șapte mii. Nu am talente de scriitor și nici de novelist. Scriu fără înflorituri prea multe, despre experiențele mele cu Dacia Spring.

Povestea de început, o știți din alte scrieri ale mele cum am făcut cunoștința cu electricele prin intermediul proiectului Electromobilitate și două test drive-uri oferite la Deva cu Hyundai Ioniq și Kona.

Pe 15 octombrie mi-a venit și mie o Dacia Spring argintie, frumușică și zglobie. Avînd ceva antrenament cu electricele de la test drive-urile anterioare, știam deja la ce să mă aștept de la Spring, mai ales că am urmărit tot ce apărea nou despre el.

După o tură spre Brad pentru acomodare, a doua zi am plecat spre Timișoara pentru un test comparativ de consum. Apoi a venit o internare în spital timp în care, fiul meu Cătălin, a plimbat Springul între Deva și Brad apoi spre Sibiu, ajungând la aproape două mii de kilometri în mai puțin de două săptămâni… Stau și mă întreb dacă cu o benzinară ar fi bătut atâția kilometrii?

Ș’apoi am ieșit eu din spital și a ajuns Springul sub talpa mea, după care am avut multe întrebări de răspuns.

Plăcerea de a conduce o electrică?

Judecați singuri: trei drumuri de Timișoara, un drum de Cluj Napoca, plimbări spre Teiuș la parcul cu material feroviar, la mănăstirea Rîmeț, Alba, lacul Cinciș, Hunedoara, cascada Clocota, Geoagiu, biserica din piatră Densuș lângă Hațeg, Hunedoara, mănăstirea Prislop, tot lângă Hațeg, Alba Iulia de 1 Decembrie.

Impresii?

Se conduce foarte frumos, mie cel puțin îmi dă senzația de plutire, nu mai am treabă cu schimbatul vitezelor deși, încă mai caut uneori levierul.

De curând am schimbat gumele, am pus de iarnă și ce mă deranja era zgomotul de fond destul de ridicat. Asta până am ajuns să rulez pe alt tip de asfalt. Se făcuse liniște, doar vântul se auzea pe la ferestrele mașinii care, sincer să fiu, se aude ceva mai tărișor. Se aud și gumele cum rulează pe asfalt, dar asta depinde foarte mult de calitatea lui.

Alt zgomot sau sunet ce se aude este acela specific electricelor care rulează sub 30 km/h. La Spring parcă ar fi de OZN, iar la mersul înapoi are un anumit ritm.

Calitatea produsului?

Arată ca o jucărie. Când au demontat roțile mi s-a părut a fi o jucărie mai mare. Tamburii roților spate și discurile roților față au dimensiuni destul de mici comparativ chiar și cu o Solenza ce am avut-o, dar frânarea regenerativă ajută la reducerea vitezei.

Poate sunt ceva mai subiectiv, fiind mașina mea, dar mie îmi creează plăcerea de a o conduce, mă relaxează efectiv, chiar fiul meu mi-a spus că se doarme foarte comod în Spring mai ales când rulează.

Stația de încărcare cu energie electrică (fotovoltaică) de la primăria din Ciugud

Încet – încet se apropie borna de șapte mii de kilometri. Am prins și am avut răbdare să stau la încărcări gratuite, una dintre ele fiind cea de la Ciugud, la stația cu panouri fotovoltaice a primăriei, în rest am plătit curentul, dar am mai primit și cupoane Kaufland de la colegi, pentru care mulțumesc celor ce mi le-au oferit.

Pe total am cheltuit 682 de lei pentru 6.700 kilometri (10.18 lei/100 km).

E mult? E puțin? Nu știu să apreciez, dar nu aș fi reușit să parcurg atâția kilometri în doar o lună și jumate cu o termică.

Cineva îmi spunea că am bătut kilometri nu glumă și i-am replicat: „Am luat mașina s-o plimb, nu s-o țin în fața blocului s-o admire lumea”

În rest, stații libere și curent cât mai ieftin vă doresc tuturor de Sărbători!

P.S. Un prieten îmi recomanda să mă scot de la taxele de bloc, dacă tot sunt în Spring mai toată ziua…