66.000 km în 2 ani și jumătate cu Hyundai Kona

66.000 km 100% electrici am parcurs în 2 ani și jumătate cu Hyundai Kona. Cu mașinile precedente ne-am încadrat în normalul mioritic de 15.000 km. Care o fi explicația?

În general, se observă în grupul proprietarilor din echipa noastră că distanțele parcurse nu sunt chiar in tipare. Pe cazul koniței la 66.000 km pot reține:

  • Plăcerea de a conduce fără fum și zgomot chiar și în creierii munților
  • Costurile de deplasare reduse pe baza combustibilului obținut din surse diverse

Efectele din spatele celor două explicații se deduc simplu și ușor. Unul este impactul redus asupra mediului și a sănătății semenilor. Am vorbit de multe ori despre acest aspect și voi continua să o fac în continuare. Cel de-al doilea efect are legătură cu amortizarea costului inițial plătit pe mașină. Aici există multe voci care spun că ”electricele” sunt prea scumpe. Dacă privești doar prin prisma prețul de achiziție așa este. Dacă se pun pe hârtie mai multe date, legate de exploatare pe termen lung, lucrurile nu mai sunt așa clare. Vom vedea cât de curând…

Cum se prezintă mașina după 2 ani și jumătate?

La revizia de 60.000 km efectuată în septembrie, mașina se prezintă excelent din punct de vedere tehnic. Problemele minore semnalate pentru a fi verificate în cadrul reviziei au fost:

  • verificarea ușiței de la portul de încărcare. Aceasta nu se mai blochează odată cu închiderea centralizată.
  • un sunet pe spate la momentul interacțiunii cu un obstacol (groapă/cocoașă)

Între timp prima problemă s-a rezolvat pe garanție, prin înlocuirea sistemului de închidere. Pentru a 2-a nu s-a găsit nimic la suspensii, așa că a rămas să scot totul din mașină și să mai fac niște teste cu ea goală. Testele cu mașina goală nu m-au ajutat să identific de unde vine acel sunet.

Am tot revenit la această problemă, am dat jos numărul și suportul său, am încercat chiar să izolez sunetul prin inserarea unor folii PEE la închidere haion. Într-un final mi-a venit ideea să apăs pe haion, lucru care a făcut să se audă greierul mult mai tare ca în interior. Sunetul venea de la închiderea haionului. Am studiat puțin, dar nu mi-am dat seama care ar fi generatorul, așa că am decis să folosesc o folie PEE chiar pe închidere. Miracol! Greierul a tăcut.

Am circulat o zi astfel, fără să mai fim deranjați, iar ziua următoare am renunțat la folie. Greierul din spate a rămas tăcut momentan. În schimb a apărut unul la pedala de frână! 🤦🏻‍♂️

Distanțe parcurse și consum

Distanțele parcurse, consumul mediu și costul/100km sunt prezentate în graficul de mai jos. Vom vedea consum și costuri mai mari în lunile august, în perioada concediului.

Vedem în poza de la începutul articolului o medie de consum all time de 14.7 kWh/100km. Linia de consum este pe o foarte ușoară tendință descendentă în această perioadă datorită lunii octombrie foarte caldă, iar linia de cost e pe o pantă ascendentă.

Ce ne prezintă pe OBD?

Am ales două ecrane pentru că mi se par cele mai relevante. Am ajuns la 13.74 MWh încărcați, din care 7.16 MWh AC și 2.58 MWh DC. Diferența dintre cei 13.74 MWh raportați la câmpul CEC și suma energiei încărcate AC+DC, 9.74 MWh, sunt exact 4 MWh și reprezintă energia recuperată! Gravitația este un bun contributor la energia utilizată de un vehicul electric.

Nu am văzut altă valoare până acum la câmpul SoH – State of Health. După cum știm deja din articolele lui Andrei (Kona, Brașov) momentan nu se găsește o logică de calcul pentru acest parametru.

Imaginea din dreapta reprezintă voltajul din celule. Un echilibru vizibil acolo. Continuu să încarc pe AC și până la 100% SoC, dar voi consuma imediat o parte din acel SoC. Mașina nu a stat la 100% mai mult de câteva ore. Poate ar fi momentul un test de încărcare-descărcare.

Revizii

Până în acest moment interacțiunile cu echipele de service Hyundai au fost legate doar de cele patru revizii. În prima (15.000 km) și ultima s-a schimbat filtrul de habitaclu, la 30.000 și 60.000 km s-a schimbat lichidul de frână. Revizia de 45.000 km a însemnat înlocuirea lichidului de răcire în cadrul campaniei internaționale de trecere de la BSC-1 la BSC-2. Cele patru revizii de până acum au adăugat un cost de 2.025 RON (~400 EU) în bilanțul total de operare/utilizare a mașinii.

Experiențe de încărcare

Încarc preponderent acasă, de la priza casnică până de curând. Ultimii 380 de kWh i-am încărcat de la o stație LEKTRI.CO, achiziționată pentru a prelua din surplusul sistemului fotovoltaic și poate din când în când, la nevoie, încărcare cu ~7 kW. Cum se vede mai jos aproape 70% din încărcări sunt AC.

Voi readuce în discuție ultimul drum lung, fiind prima dată când infrastructura ne-a dat bătăi de cap. Suficientă, dar probleme sunt posibile! Articolele de recitit sunt următoarele:

Dacă le-ați parcurs deja vă amintiți de problemele întâmpinate. Vorbesc în general de stații defecte, stații ocupate și probleme cu aplicații.

Despre stații

Chiar dacă ne-am lovit de situații cu stații defecte sau cu grad mare de ocupare pot spune că, în cazul în care există resursele necesare de energie, se poate ajunge fără probleme la următoarea stație de pe parcurs. Există soluții și în jurul traseului, odată ieșit de pe autostradă distanța care poate fi parcursă crește, raza posibilă se extinde.

Noi ne-am setat să consumăm până în 10% SoC pentru intrarea la stația de încărcare, pentru că ABRP a fost ba prea pesimist, ba prea optimist, lucru care ne-a dat de furcă uneori în încercarea de a calibra opririle.

Un exemplu…

elocvent am avut pe drumul RO-HR, la reintrarea pe autostradă după noaptea dormită în Varazdinske Toplice.

ABRP ne zice că va fi ok 72% pentru a ajunge cu 10% în Karlovac. Zis și făcut, doar că în Karlovac nu am reușit să încărcăm, ajungând cu 18% SoC. Am mers mai departe.

La următoarea destinație posibilă, prima stație ELEN: de pe traseu aplicația nu reușește să pornească încărcarea. Am creat și un tichet pe care-l discutăm mai jos în articol.

Aveam destulă energie să mai parcurgem ~50 km, așa că am mai făcut un hop și am ajuns cu 6% SoC la cea de-a 3-a destinație. Prima încercare, din Karlovac, era o stație HPC, dar am ajuns să încărcăm fast ELEN:.

Dacă-ți cunoști mașina, iei aceste decizii în cunoștință de cauză.

Pe de altă parte, am prins o singură situație în care stațiile erau ocupate, un Ionity din zona Zadar.

Au fost aici mai multe probleme.

  1. aglomerația;
  2. funcționarea stațiilor (una s-a defectat);
  3. aplicația care nu pornea încărcarea.

Temperaturile, lipsa unei protecții solare minime deasupra stațiilor și a celor care utilizează aceste stații, fluxul mare de încărcări și puterile de încărcare realizate de unele mașini pot duce la astfel de evenimente.

Tichetul se întoarce scris frumos ziua următoare, dar tu rămâi tot cu ideea ca nu ai reușit să încarci la o stație considerată premium.

Despre aplicații

Uffff… never ending story! În 2 ani jumătate am instalat 18 aplicații cu scopul de încărcare mașini electrice. Dintre ele am folosit în acest an doar 8 în mod activ. Marea majoritate pentru drumul lung. Am și două tag-uri RFID, Mobiliti și TEA Pont pentru Ungaria.

Pe parcursul tranzitului prin Ungaria și Croația am avut probleme cu aplicațiile Elli, Ionity și ELEN:.

În general imposibilitatea de a porni sesiunea de încărcare. ELEN: a oferit și un workaround, recunoscând că au probleme cu aplicația într-un răspuns.

Elli trebuia să fie aplicația de bază pentru acest drum. Pare că tot ce iese din mâna VW Group ca software e sortit unor eșecuri mai mici sau mai mari. Acum pot să privesc la rece imposibilitate de a încărca în cel puțin două situații, dar la acele momente a însemnat frustrare și o reorganizare a traseului.

Într-una din cele două situații nu am reușit încărcarea nici cu aplicația Ionity, lucru care mă duce cu gândul la rețeaua de telefonie în care eram în roaming. În acea situație Mobiliti a pornit încărcarea la o stație aflată la 50 m distanță cu aplicația, fiind o stație mai veche fără posibilitatea de a utiliza RFID.

În Ungaria am folosit tag-urile RFID de la Mobiliti și TEA Pont. Foarte comod și o rată de succes de 100%. Am observat RFID-uri la colegii electromobiliști pe care i-am întâlnit. Rar i-am văzut cu telefoanele în mână.

Conectare cablu, apropiere RFID, start. Mult mai simplu și comod, dar probabil și cu mai puține situații în care aplicația nu comunică eficient cu platforma.

Tot în Ungaria am văzut multe stații echipate cu POS, unde plata se efectuează direct cu un card bancar. Au început să apară și la noi stații echipate cu POS. Am văzut în rețeaua Renovatio/e-Charge câteva stații. Acest lucru ar trebui extins, mai ales pe coridoarele importante de tranzit.

Financiar și mediu

Prețul energiei electrice a tot crescut pentru încărcările la stațiile de încărcare publice, în special când suntem în tranzit. Prețul maxim la care am încărcat este de 3.72 RON/kWh în rețeaua Mobiliti din Ungaria. E un fapt acceptat și asumat de marea majoritate a proprietarilor. Pentru cazul nostru, traseul RO-HU-HR-HU-RO a avut prețuri complet diferite de la un an la altul:

  • 2021: ~250 RON (~2640 km cu încărcări fără cost în Croația)
  • 2022: 715 RON (2300 km cu prețuri relativ ok în Croația);
  • 2023: 1654 RON (2952 km cu prețuri „armonizate” cu UE în Croația);

Media costului per 100 km parcurși în acești 2 ani jumătate rămâne unul mic în comparație cu o mașină tradițională. 12.3 RON/100km vs. 42.8 RON/100km (diesel) vs. 63.4 RON/100km (benzină). Un grafic comparativ, mai jos.

Observați luna august 2023 în care am ajuns aproape la paritate cu Polo. Costul energiei în tranzit este la un preț mai ridicat decât cea de acasă, este un fapt observat în articolele noastre care prezintă costurile energiei.

În 2 ani jumătate am o diferență de cost față de diesel de peste 20.000 RON (~4.000 EU), iar față de vechea noastră mașină pe benzină aproape 35.000 RON (~7.000 EU). Cum am zis mai sus, reviziile au mai costat 2025 RON (~400 EU).

Concluziile aici le poate trage fiecare. Personal nu caut justificări pentru achiziție, dacă e cineva doritor de comparații eu sunt deschis la calcule dacă sunt date suficiente.

TCO – total cost of ownership

Calculat la modul brut, adică absolut toate costurile împărțite la distanță, costul total de operare (TCO) a mașinii este de 2.51 RON/km. La 2 ani, cu 15.000 km în urmă, am avut un TCO de 3.09 RON/km, iar după primul an de utilizare eram la cota 5.55 RON/km. La 3 ani mă aștept să scad sub 2 RON/km, având în vedere că vom ajunge la 75.000 km parcurși.

Mediul înseamnă sănătate!

Mediul din jurul nostru înseamnă sănătate pentru noi și nu numai. Dacă ne pasă și de ceilalți ne vom uita altfel la mașina electrică. Am scutit aerul care-l respirăm de 7.36 tone CO2 în compararea cu dieselul nostru și 11.71 tone CO2, care erau emise de vechiul nostru Golf Plus. În cazul unui diesel mai avem si alte noxe extrem de periculoase, particule în suspensie PM2.5, o cantitate de 21.45 kg.

În încercarea de a ne reduce și mai mult amprenta de carbon vom încerca să încărcăm, cât ni se arată soarele, din sistemul fotovoltaic.

Concluzia celor 66.000 km

Ionuț Jifcu de la PressHUB ne-a definit „Comunitatea celor care nu s-ar mai da jos dintr-o mașină electrică„. Cei 66.000 km stau mărturie la această afirmație. Experiențele acumulate în 2 ani și jumătate ai mei, plus cele împărtășite deja pe blog de ceilalți 82 colegi în mai bine de 5 ani generează mediul propice pentru a crește această comunitate și pentru a ne face vocea auzită.

Mai multe informații despre aniversările precedente se găsesc în articolele:

Probleme eterne și eventuale rezolvări

Mai sunt multe de rezolvat când vine vorba de vânzare, relația cu reprezentanța, infrastructura de încărcare și implicit operatorii stațiilor. Eu am rămas cu câteva:

  • vânzarea de vehicule electrice în RO e o obligație pentru reprezentanțe, nu au mașini de drive test de cele mai multe ori și te tratează arogant cu gândul că nu cumperi o electrică. Nu ceda! 🙂
  • serviciile post-vânzare sunt … greu de definit. Nu le-aș pune o etichetă pentru că sunt și cazuri fericite. Depinde foarte mult de cum reușim să comunicăm cu cei de dincolo de tejghea. Dacă nu vă simțiți confortabili căutați satisfacția la altă reprezentanță. Eu așa am făcut.
  • infrastructura de încărcare e într-o continuă schimbare. Ceea ce avem acum este peste ce era anul trecut, iar ce vom avea la finele lui 2024 va fi peste ce avem acum. Începem să ne punem întrebări și noi, dar și colegii electromobiliști din vest, legate de serviciile asociate unei stații de încărcare. De la protecție la soare sau ploaie, la modele de plată mai ușoare este loc de îmbunătățire a acestor servicii. Voi căuta să am posibilitatea de plug&charge sau RFID în următoarea incursiune europeană și voi căuta stații compatibile cu aceste metode de plată sau cu POS.
  • avem infrastructură OK! Totuși e necesar să ne cunoaștem mașinile și să fim pregătiți pentru situații limită. Sunt practic inevitabile când vorbim de drumuri lungi și aglomerate!

Puteți completa fiecare alte puncte și să căutăm împreună soluții de a le adresa. Doar prin asociere ne vom face auziți!

Am ales pentru cover imaginea surprinsă din largul portului Zadar. O poză tare dragă nouă, o las și mai jos, alături de alte imagini surprinse în acești doi ani jumătate.

4 Responses

  1. Rares Baras spune:

    te salut…multumim pt. efortul depus in a ne impartasii atat de multe date, parametrii, statistici si ma bucur sa aud lucruri pozitive despre masina chiar si dupa zeci de mii de km…am si eu una de 64 kw varianta ‘ Premium ‘ achizitionata in iulie 2023 ; nu am decat 6000 km parcursi cu ea, dar nu as mai trece la una termica…azi am incaltat-o cu “ghete de iarna” si pot sa zic ca imi place cum ii sta cu jantele de IX 35…
    sunt pasionat de tehnologie si urmaresc cu interes orice articol ce are multe cu masinile electrice

    • Cosmin Matei spune:

      Salutare Rareș! Felicitări pentru alegerea ta, avem colegi în proiect care au depășit limita de garanție de 160k km. Chiar 180k km. Nici eu nu aș mai trece la o termică, îți dai seama. Relaxarea de pe această mașină nu am experimentat-o pe ICE.

      Mulțumim pentru aprecieri, drumuri bune cu a ta koniță! 🙂

  2. Gabriel Broască spune:

    Salut, urmează să cumpăr o Kona și am o curiozitate: cum se comporta și care e consumul pe distante scurte (2-3 km). Am auzit voci care susțineau un consum crescut în zonele deluroase, dar inclin sa cred că nu era tocmai bine calculat, dat fiind că după orice deal urmează o vale, deci ar trebui luate în calcul diverse ipoteze. Merci

    • Cosmin Matei spune:

      Salut Gabriel! În primul rând felicitări pentru alegere!

      Am avut pe parcursul timpului colegi care cădeau pe cazul descris de tine de utilizare. Am găsit în articolul https://electromobilitate.com/konasii-bilantul-lui-octombrie/ un grafic mai vechi al consumului săptămânal raportat de colegi. Te rog să observi linia verde si cea roșu punctat. Attila și Cristian aveau în general drumuri scurte. La fiecare pornire ne vom dori habitaclul la o temperatură care să ne fie comodă. Fiecare oprire asociată cu deschiderea ușilor aduce un impact asupra volumului de aer din habitaclu. Impactul acestor drumuri scurte se vede în special în sezonul rece.

      Sper să ajute răspunsul meu și ne-ar plăcea o revenire cu un comentariu pe marginea acestui consum la drumuri scurte după ce vei fi utilizat mașina o perioadă.

      O zi faină!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.